Late Iron Age Brooches presumably Discovered in the Dacian Fortress from Tilișca
(Sibiu County)

CIUBOTARU, NICA

EPHEMERIS NAPOCENSIS 32 (XXXII/2022)

New Archaeobotanical Data from Villa Rustica at Oarda-Bulza (Alba County). The 2021 Campaign

(pages 193-216)

DOI: https://doi.org/10.33993/ephnap.2022.32.193

Download PDF

Authors:
NICA CIUBOTARU
Doctoral School “History. Civilization. Culture”, Babeș-Bolyai University, 1 Mihail Kogălniceanu St., 400089, Cluj‐Napoca, Romania. Email: nklciubotaru@gmail.com

Keywords: brooches, typology, Late Iron Age, Dacian brooches, Central European brooches, Germanic brooches.

Abstract
The aim of this article is to present some Late Iron Age brooches that were discovered by the means of illegal metal detecting somewhere in Southern/South-Western Transylvania. According to available data, the brooches, along with other artefacts, may have been looted from the Dacian fortress on the Cățănaș hill from Tilișca, Sibiu county. Given that the brooches have been decontextualised, an interpretation of this assemblage could not be proposed. Still, the typological analysis of the brooches allowed me to extract new information and to formulate some observations regarding the brooches and dress style of pre-Roman Dacia from the second half of the 2nd c. BC until the beginning of the 2nd c. AD. Since the chronology and nature of the assemblage of the looted brooches correspond to that of the fibulae discovered during the archaeological research of the Dacian site from Tilișca, I have analysed the latter as well. However, because a direct connection with the Dacian fortress from Tilișca cannot be asserted, the brooches from the assemblage could not be interpreted together with the ones found with certainty on the site.

References:

[1] AMBROZ 1966
A. K. AMBROZ, Fibuly Juga Evropeiskoji časti SSSR II. v do n. é. – I. v. n. é. (Moscow 1966).

[2] BABEȘ 1975
M. BABEȘ, Problèmes de la chronologie de la culture Géto-Daces à la lumière des fouilles de Cîrlomănești, Dacia N.S. 19, 1975, 125–139.

[3] BÂRCĂ 2005
V. BÂRCĂ, Fibulele din mediul sarmatic est-carpatic (sec. I a. Chr. – începutul sec. II p. Chr.). Cronologie, origine, răspândire. In: C. Cosma/A. Rustoiu (eds.), Comerț și civilizație. Transilvania în contextul schimburilor comerciale și culturale în antichitate (Cluj-Napoca 2005), 119–148.

[4] BÂRCĂ 2011
V. BÂRCĂ, The Fibulae in the North-Pontic Sarmatian Environment (1st Century – First Half of the 2nd Century AD), Ephemeris Napocensis XXI, 2011, 7–35.

[5] BRANDT 2001
J. BRANDT, Jastorf und Laténe. Kultureller Austausch und seine Auswirkungen auf soziopolitische Entwicklungen in der vorrömischen Eisenzeit (Rahden 2001).

[6] COCIȘ 2004
S. COCIȘ, Fibulele din Dacia romană (Cluj-Napoca 2004).

[7] COSTEA ET AL. 2006
F. COSTEA/A. BĂLOS/L. SAVU/R. ARDEVAN/A. URSUȚIU/I. ȘONERIU/G. EL SUSI/B. D. CIUTĂ/D. STEFAN/M.-G. DUȚESCU, Augustin-Tipia Ormenișului, comuna Augustin, județul Brașov. Monografie arheologică (I) (Brașov 2006).

[8] COSTEA ET AL. 2006a
F. COSTEA/A. BĂLOS/L. SAVU/R. ARDEVAN/A. URSUȚIU/I. ȘONERIU/G. EL SUSI/B . D. CIUTĂ/D. STEFAN/M.-G. DUȚESCU, Augustin-Tipia Ormenișului, comuna Augustin, județul Brașov. Monografie arheologică (II). Ilustrație (Brașov 2006).

[9] DEMETZ 1999
S. DEMETZ, Fibeln der Spätlatène- und Frühen Kaiserzeit in den Alpenländern, Frühgeschichtliche und provinzialrömische Archäologie (Rahden 1999).

[10] DIZDAR 2021
M. DIZDAR, Middle La Tène Bronze Fibulae Decorated in Pseudo-filigree and Pseudogranulation Techniques of the Scordiscan Variant. A Recognizable Feature of the Local Middle La Tène Female Costume. In: Z. Robak/M. Ruttkay (eds.), Slovenská Archeológia – Supplementum 2: Celts – Germans – Slavs. A Tribute Anthology to Karol Pieta (Nitra 2021), 95 – 106. https://doi.org/10.31577/slovarch.2021.suppl.2.8
br> [11] ETTLINGER 1973
E. ETTLINGER, Die römischen Fibeln in der Schweiz (Bern 1973).

[12] FEUGÈRE 1985
M. FEUGÈRE, Les fibules en Gaule Méridionale de la conquête à la fin du Ve s. ap. J.C. (Paris 1985).

[13] GEBHARD 1991
R. GEBHARD, Die Fibeln aus dem Oppidum von Manching (Stuttgart 1991).

[14] HANNY 2017
E. HANNY, Kelták a pálos kolostor környékén. La Tène D kori település a Budafoki úton (Budaszentlőrinc), Budapest Régiségei L, 2017, 69–93.

[15] IARMULSCHI/MUNTEANU 2020
V. IARMULSCHI/O. MUNTEANU, Fibula de tip Kostrzewski K din așezarea de la Kruglik, reper al conexiunilor dintre Europa centrală și silvostepa est-carpatică în epoca La Tène târziu. In: A. Zanoci/M. Băț (eds.), Relaţii interculturale în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului / Cross- Cultural Interaction in the Tisza-Dniester region in the Iron Age (Chișinău 2020), 147–160.

[16] KARWOWSKI 2020
M. KARWOWSKI, Boii iron “Schüsselfibeln” of Kostrzewski type J and their distribution area. In: I. Čižmář/H. Čižmářová/A. Humpolová (eds.), Jantarová stezka v proměnách času (Brno 2020), 327–338.

[17] KARWOWSKI/MILITKÝ 2016
M. KARWOWSKI/J. MILITKÝ, The Relative and Absolute Chronology of Celtic Oberleiserberg. In: S. Berecki (ed.), Iron Age chronology in the Carpathian Basin: proceedings of the international colloquium from Târgu Mureş, 8–10 October 2015 (Cluj-Napoca 2016), 51–64.

[18] KASPAROVA 1976
K. V. KASPAROVA, O verhnej hronologičeskoj granice zarubineckoj kul’tury Pripjatskogo Poles’ja, Sovetskaya arckheologyia 3, 1976, 128–140.

[19] KYSELA 2020
J. KYSELA,Things and Thoughts. Central Europe and the Mediterranean in the 4th–1st centuries BC (Prague 2020).

[20] ŁUCZKIEWICZ 2020
P. ŁUCZKIEWICZ, On the Chronology of the Late Pre-Roman Iron Age in Eastern Germania in the Light of Selected Types of Brooches, Archeologické rozhledy LXXII, 2020, 238–259.

[21] LUPU 1981
N. LUPU, Două morminte dacice descoperite la Tilișca (jud. Sibiu), Thraco-Dacica II, 1981, 197–207.

[22] LUPU 1989
N. LUPU, Tilișca. Așezările arheologice de pe Cățănaș (București 1989).

[23] MACIAŁOWICZ 2017
A. MACIAŁOWICZ, Celtyckie tradycje rzemieślnicze na mazowszu w świetle znalezisk zapinek. In: W. Nowakowski (ed.), Relacje kultury przeworskiej i lateńskiej na Mazowszu. Wnioski z badań cmentarzyska przeworskiego w Legionowie CSP (Warszawa 2017), 61–118.

[24] MÁRTON 2004
A. MÁRTON, La fibule du type de Mötschwil, Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae 55 (3), 2004, 279–332.

[25] MĂNDESCU 2000
D. MĂNDESCU, Fibulele de schemă Latène în perioada timpurie și mijlocie a celei de a doua epoci a fierului, pe teritoriul vechii Dacii, Crisia XXX, 2000, 45–80.

[26] MĂNDESCU 2012
D. MĂNDESCU, The “dark” second Century BC in Transylvania. In Search for the missing Link between the Fall of the Celts and the Rise of the Dacian Culture, Acta Archaeologica Carpathica vol. XLVIII, 2012, 111–134.

[27] MEYER 2001
M. MEYER, Regionale Ausprägungen der Fibel Var. K nach Kostrzewski. In: M. Meyer (ed.), “… trans Albim fluvium”: Forschungen zur vorrömischen, kaiserzeitlichen und mittelalterlichen Archäologie; Festschrift für Achim Leube zum 65. Geburtstag (Rahden 2001), 161–175.

[28] NATEA 2008
G. V. NATEA, Fibule descoperite în cetatea dacică de la Tilișca, Brukenthal. Acta Musei III.1, 2008, 101–108.

[29] PAČKOVA 2006
S. P. PAČKOVA, Zarubineckaja kul’tura i latenezirovannye kul’tury Evropy (Kiev 2006).

[30] POPILIAN 1999
G. POPILIAN, Découvertes archéologiques dans l’île Ostrovul Șimian. In: M. Vasić (ed.), Le Djerdap/les Portes de Fer à la deuxième moitié de premier millenaire av. J. Ch. jusqu’aux Guerres Daciques. Kolloquium in Kladovo–Drobeta-Turnu Severin (September-October 1998) (Belgrad 1999), 55–64.

[301] RIHA 1979
E. RIHA, Die römischen Fibeln aus Augst und Kaiseraugst. Forschungen in Augst 3 (Augst 1979).

[32] RUSTOIU 1994
A. RUSTOIU, Două simpula de tip Pescate din Dacia preromană, Analele Banatului. Arheologie- Istorie III, 1994, 231–237.

[33] RUSTOIU 1996
A. RUSTOIU, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î. Chr. – sec. I d. Chr.). Tehnici, ateliere și produse de bronz (București 1996).

[34] RUSTOIU 1997
A. RUSTOIU, Fibulele din Dacia preromană (sec. II î.e.n. – I e.n.) (București 1997).

[35] RUSTOIU 1997A
A. RUSTOIU, Influences celtiques dans l’orfèvrerie dacique du Ier siècle av. J.-C. In: P. Roman (ed.), The Thracian world at the crossroads of civilization: Proceedings of the Seventh International Congress of Thracology, Constanţa, Mangalia, Tulcea, 20–26 May 1996 (București 1997), 152–167.

[36] RUSTOIU 2005
A. RUSTOIU, The Padea-Panagjurski Kolonii Group in south-western Transylvania (Romania). In: H. Dobrzańska/V. Megaw/P. Poleska (eds.), Celts on the Margin. Studies in European Cultural Interaction. 7th Century BC – 1st Century AD. Dedicated to Zenon Woźniak (Krakow 2005), 109–119.

[37] RUSTOIU 2020
A. RUSTOIU, Commentaria Archaeologica et Historica (III). Chronology Of The Dacian Silver Hoards, Ephemeris Napocensis XXX, 2020, 11–38. https://doi.org/10.33993/ ephnap.2020.30.11

[38] SPÂNU 2014
D. SPÂNU, Contribuții arheologice și iconografice la cercetarea sitului “Cetate” de la Zimnicea (Piteși 2014).

[39] SPÂNU 2009
D. SPÂNU, O fibulă linguriță recuperată în vama din Giurgiu. Observații asupra fibulelor linguriță de la Dunărea de Jos, Thraco-Dacica I (XXIV), 1–2, 2009, 71–86.

[40] SPÂNU 2012
D. SPÂNU, Tezaurele dacice. Creația în metale prețioase din Dacia preromană (București 2012).

[41] SPÂNU 2018
D. SPÂNU, Kostrzewski K Fibula in Padea-Panagjurski Kolonii Group. In: S. Berecki/A. Rustoiu/M. Egri (eds.), Iron Age Connectivity in the Carpathian Basin. Proceedings of the International Colloquium from Târgu Mureș, 13–15 October 2017 (Cluj-Napoca 2017), 239–252.

[42] SPÂNU 2020
D. SPÂNU, Practici depoziționale non-funerare La Tène târziu în sud-vestul României. Descoperirile de la Glogova și Desa, Materiale și cercetări arheologice XVI, 2020, 87–117.

[43] STRIEWE 1996
K. STRIEWE, Studien zur Nauheimer Fibel und ähnlichen Formen der Spätlatènezeit. (Espelkamp 1996).

[44] SZÉKELY 1983
Zs. K. SZÉKELY, Rezultatul ultimelor cercetări din judeţul Covasna în aşezări din epoca bronzului şi prima vârstă a fierului, Materiale și Cercetări Arheologice. A XV-a sesiune anuală de rapoarte, 1981, 143–148.

[45] TEODOR/ȚAU 1996
S. TEODOR/S. ȚAU, Obiecte de port și podoabă din așezarea geto-dacică de la Poiana, jud. Galați (I). Fibule, Arheologia Moldovei XIX, 1996, 57–105.

[46] VÖLLING 1998
T. VÖLLING, Die Fibeln Almgren Fig. 2,18,19 und 22. In: J. Kunow (ed.), 100 Jahre Fibelformen nach Oscar Almgren. Internationale Arbeitstagung 25.–28. Mai 1997 Kleinmachnow (Wünsdorf 1998), 39–51.

[47] VÖLLING 2005
T. VÖLLING, Germanien an der Zeitenwende. Studien zum Kulturwandel beim Übergang von der vorrömischen Eisenzeit zur älteren römischen Kaiserzeit in der Germania Magna (Oxford 2005).

[48] VULPE/POPESCU 1976
A. VULPE/E. POPESCU, Une contribution archéologique à l’étude de la religion de Géto-Daces, Thraco-Dacica, 1976, 217–226.

[49] ZIRRA 2017
V. V. ZIRRA, Fibule de schemă La Tène din România (Craiova 2017).

EPHEMERIS NAPOCENSIS

Issues

New Archaeobotanical Data from Villa Rustica at Oarda-Bulza (Alba County). The 2021 Campaign