Crivina-Leopoldsberg – A Newly Discovered Iron Age Hilltop Settlement from Southwestern Romania

ARDELEAN, ADRIAN C.; SĂRĂȘAN, ADRIANA; CIOBOTARU, DAN L.; RĂDAC, IONELA; POPA, ȘTEFAN; BUNOIU, VICTOR; VĂSĂLIUȚ, IRENKA

EPHEMERIS NAPOCENSIS 31 (XXXI/2021)

Crivina-Leopoldsberg – A Newly Discovered Iron Age Hilltop Settlement from Southwestern Romania

(pages 121-138)

DOI: https://www.doi.org/10.33993/ephnap.2021.31.121

Download PDF

Authors:
ANDREI GEORGESCU
National Museum of Banat‑ Timișoara, e‑mail: andreigva@yahoo.com

ADRIAN C. ARDELEAN
National Museum of Banat‑ Timișoara

ADRIANA SĂRĂȘAN
National Museum of Banat‑ Timișoara

DAN L. CIOBOTARU
National Museum of Banat‑ Timișoara

IONELA RĂDAC
National Museum of Banat‑ Timișoara

ȘTEFAN POPA
National Museum of Banat‑ Timișoara

VICTOR BUNOIU
County Directorate for Culture Timiș, e‑mail: victor.bunoiu@gmail.com

IRENKA VĂSĂLIUȚ
Independent researcher

Keywords: Iron Age in south-western Romania, non-invasive surveys, hilltop settlements, coins.

Abstract
The area surrounding the medieval fortress of Jdioara is known for numerous discoveries of coins dated to the Late Iron Age. This, together with the specific toponym of the fortress encouraged us to survey the area for a possible prehistoric or ancient settlement. We discovered such a site just 200 m north of the medieval citadel on a cape surrounded from three sides by the river Nădrag. In order to better understand the evolution of the site and set the parameters for future investigations we focused on three main objec- tives. The first objective involved obtaining an accurate Digital Elevation Model of the surface, in order to better understand the anthropic interventions and potential areas of habitation. Our second task focused on geophysical mapping of the main terrace in order to identify the archaeological structures present on this area. Lastly, the gathering of materials from the surface and from a small test-trench allowed us to sketch some chronological landmarks of this settlement. Thus, two main terraces with traces of habitation as well as an access road to these enclosures, guarded by a possible tower-dwelling, were discovered. The material collected from the surface allowed us to identify at least two phases of habitation. The first one dates from the end of the Early Iron Age, while the latest belongs to the Dacian horizon.

References:

[1] BABIĆ 2002
S. BABIĆ, “Princely graves” of the central Balkans – A critical history of research. European Journal of Archaeology 5, 1, 2002, 70–88, doi: 10.1177/1465712002005001171

[2] BEJAN 1979
A. BEJAN, Concluzii preliminare asupra săpăturilor arheologice de la cetatea feudală Jdioara, 1973–1977. Tibiscus 5 (1979), 199–206.

[3] BEJAN 1980
A. BEJAN, Cetatea feudală Jdioara, com. Criciova, jud. Timiș, Materiale și Cercetări Arheologice 14 (1980), 514–523.

[4] BENADIK 1960
B. BENADIK, Keltskē Pohrebisko v Bajči-Vlkanove. Slovenská Archeológia VIII, 2 (1960), 393–451.

[5] BERZOVAN 2017
A. BERZOVAN, Bazinul Mureșului Inferior și sud-vestul Munților Apuseni în perioada clasică a Daciei preromane (sec. II î.Hr. – sec. I d.Hr.) (Cluj-Napoca 2017).

[6] BLEČIĆ KAVUR/PRAVIDUR 2012
M. BLEČIĆ KAVUR/A. PRAVIDUR, Ilirske kacige s područja Bosne i Hercegovine, Glasnik Zemaljskog muzeja Bosne i Hercegovine u Sarajevu. Arheologija 53 (2012), 35–136.

[7] BUJNA 2011
J. BUJNA, Opasky ženského odevu z doby laténskej (Nitra 2011).

[8] CEDICĂ/MEDELEȚ 2002
V. CEDICĂ/F. MEDELEȚ, Fortificaţia de pământ de la Herneacova (com. Recaş, jud. Timiş). Patrimonium Banaticum 1 (2002), 85–86.

[9] CONOVICI 1985
N. CONOVICI, Contribuții privind cronologia și circulația drahmelor de Dyrrhachium și Apollonia la Dunărea de Jos. Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos 1 (1985), 35–43.

[10] DAICOVICIU/MILOIA 1930
C. DAICOVICIU/I. MILOIA, Cercetări arheologice în Banatul de sud. Analele Banatului 3 (1930), 12–14.

[11] FENEȘAN 2019
C. FENEȘAN, Cetatea Jdioara -sfârșit de drum (1693–1701). Analele Banatului S.N. 27 (2019), 253–263.

[12] FERENCZ 2014
I. V. FERENCZ, The Dacian fortress before the Roman conquest. Case study — the fortress at Ardeu. Acta Archaeologica Carpathica 49 (2014), 113–129.

[13] FERENCZ/CĂSTĂIAN 2019
I. V. FERENCZ/M. C. CĂSTĂIAN, Turnul-locuinţă – simbol al puterii nobiliare în Dacia. Studiu de caz, Ardeu- “Cetăţuie”. In: A. Zanoci – M. Băț (eds.), Contribuţii la preistoria şi istoria antică a spaţiului carpato-danubiano-pontic. In honorem professoris Ion Niculiţă natalia sua octogesima celebrantis (Chișinău 2019), 409–420.

[14] GEORGESCU 2019
A. GEORGESCU, Living Downtown. An Early Iron Age Settlement Discovered in the Center of Timişoara, Analele Banatului S.N. 27 (2019), 147–165.

[15] GEORGESCU ET AL. 2021
A. GEORGESCU/D. DIACONESCU/A.-C. ARDELEAN/A. SĂRĂȘAN/D. L. CIOBOTARU/I. LEONTI/V. BUNOIU/I. SLEJIUC, Crivina, jud. Timiș. Punct: Leopoldsberg. Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2020, 2021, 83–84.

[16] GHEORGHIU 2005
G. GHEORGHIU, Dacii pe cursul mijlociu al Muresului (sf. sec. II a.Ch. – incep. sec. II p.Ch.) (Cluj-Napoca 2005).

[17] GUMĂ 1993
M. GUMĂ, Civilizația primei epoci a fierului în sud-vestul României, Bibliotheca Thracologica 4 (București 1993).

[18] LJUŠTINA 2009
M. LJUŠTINA, Southern Banat after Disintegration of Basarabi Complex-Case Study of Židovar. In: I. Cândea (ed.), The Thracians and their Neighbours in Antiquity. Studia in Honorem Valerii Sîrbu (Brăila 2009), 289–303.

[19] LOȘONȚI 2000
D. LOȘONȚI, Toponime românești care descriu forme de relief (Cluj-Napoca 2000).

[20] MĂNDESCU 2014
D. MĂNDESCU, “Jidova” Before Danubius Pannonico-Mysicus. In: B. Ciupercă (ed.), Arheologia mileniului I p. Chr., III, Dunărea Inferioară între stepe și Imperiu (Ploiești 2014), 15–49.

[21] MARE/CEDICĂ 2005
M. MARE/V. CEDICĂ, Cercetările arheologice de la Herneacova – Cetate (or. Recaş, jud. Timiş). Campaniile 2004–2005 (II). Analele Banatului S.N. 12–13 (2005), 633–635.

[22] MĂRUIA ET AL. 2011
L. MĂRUIA/D. MICLE/A. CÎNTAR/A. STAVILĂ/L. BOLCU/O. BORLEA/M. ARDELEAN, ArheoGIS. Baza de date a patrimoniului arheologic cuprins în Lista Monumentelor Istorice a Județului Timiș.Rezultatele cercetărilor de teren (Cluj-Napoca 2011).

[23] MĂRUIA ET AL. 2019
L. MĂRUIA/D. MICLE/A. STAVILĂ/C. FLOCA, Unip-Dealu Cetăţuica. Rezultatele cercetărilor desfășurate între anii 2009–2015 (Cluj-Napoca 2019).

[24] MEDELEȚ 1994
F. MEDELEȚ, Contribuții la repertoirul numismatic al Banatului. Epoca Latène, secolul IV în.d.Chr.–106. Analele Banatului S.N. 3 (1994), 239–308.

[25] MEDELEȚ ET AL. 2003
F. MEDELEȚ/V. CEDICĂ/M. MARE/F. CHIU/P. ROGOZEA, Cercetările arheologice de la Herneacova – Cetate (com. Recaş, jud. Timiş). Campania 2003. Analele Banatului S.N. 10–11 (2003), 93–96.

[26] MEDELEȚ/CEDICĂ 2003
F. MEDELEȚ/ V. CEDICĂ, Coiful greco-ilir de la Găvojdia (jud. Timiş). Analele Banatului S.N. 10–11 (2003), 97–100.

[27] MEDOVIĆ/MEDOVIĆ 2011
P. MEDOVIĆ/I. MEDOVIĆ, Gradina na Bosutu. Naselje Starijeg Gvozdenog Doba. (Novi Sad 2011).

[28] MILLEKER 1899
B. MILLEKER, Délmagyarország régisgléletei a honfoglalás előtti edőkből II (Timișoara 1899).

[29] MOGA 1975
M. MOGA, Un tezaur de monede republicane romane descoperit la Jdioara. Tibiscus 4 (1975), 75–90.

[30] NATEA 2016
G. V. NATEA, Locuinţe aristocratice în Dacia sec. I î. Chr. – I d. Chr. 1, Biblioteca Brvkenthal 69 (Sibiu 2016).

[31] POPA 2020
C. I. POPA, The Coţofeni Discoveries on the Jidovu Mountain (Zlatna): Domestic or Ritual Context?. Ephemeris Napocensis 30 (2020), 217–244.

[32] PUPEZĂ 2012
P.-L. PUPEZĂ, To see or to be seen. The Dacian fortresses from the Orăştie Mountains. Annales d’Université Valahia Targoviste, Section d’Archéologie et d’Histoire 14, 2 (2012), 81–85.

[33] PURDEA 2019
C. PURDEA, De la căutarea comorilor la braconaj arheologic în Munţii Şureanu (I). Un istoric al descoperirilor de tezaure. Terra Sebus 11 (2019), 139–221.

[34] RUSTOIU 1993
A. RUSTOIU, Observații privind tipologia și cronologia fortificațiilor daco-getice cu ziduri din piatră nefasonată. Analele Banatului S.N. 2 (1993), 179–187.

[35] RUSTOIU 1996
A. RUSTOIU, Metalurgia bronzului la Daci (sec. II î.Hr. – sec. I d. Hr.). Tehnici, ateliere și produse de bronz, Bibliotheca Thracologica 15 (București 1996).

[36] RUSTOIU/FERENCZ 2018
A. RUSTOIU/I. V. FERENCZ, Burebista at the Banat’s Danube. Archaeological and historical data regarding the evolution of settlements in the Iron Gates Region in the 1st century BC. Banatica 28 (2018), 123–150.

[37] RUSTOIU/FERENCZ 2019
A. RUSTOIU/I. V. FERENCZ, Dacian Fortified Settlements in the Iron Gates Region During the 1st c. BC and their Warrior Elites In: V. Sîrbu – C. Schuster – D. Hortopan (eds.), Border Guards of the Passes, from the Fortresses and the Graves. The Bronze and Iron Ages (Târgu Jiu-Brăila 2019), 189–210.

[38] RUSTOIU/URSUȚIU 2013
A. RUSTOIU/A. URSUȚIU, Celtic Colonization in Banat. Comments Regarding the Funerary Discoveries. In: V. Sîrbu – R. Ștefănescu (eds.), Thracians and Their Neighbors in the Bronze and Iron Ages.Proccedings of the 12th International Congress of Thracology II (Brașov 2013), 323–345.

[39] SÎRBU 2012
V. SÎRBU, Le casque gréco-illyrien à représentations figuratives (VIe –Ie siècles av. J.-C.) de Găvojdia, dep. de Timiş. Analele Banatului S.N. 20 (2012), 33–56.

[40] STRATAN 1960
I. STRATAN, Cercetări și săpături arheologice executate de Muzeul Raional Lugoj în 1956 și 1958. Materiale și Cercetări Arheologice 7 (1960), 163–170.

[41] ȚEICU 1998
D. ȚEICU, Banatul montan în evul mediu. Biblioteca Historica et Archaeologica Banatica XIX (Timișoara 1998).

[42] VULPE 1967
A. VULPE, Necropola hallstattiană de la Ferigile. Monografie Arhelogică (București 1967).

EPHEMERIS NAPOCENSIS

Issues

Crivina-Leopoldsberg – A Newly Discovered Iron Age Hilltop Settlement from Southwestern Romania