Abstract
Abstract: The article is a variant in Romanian of chapter 4.8 of the monograph of the Foeni-Cimitirul
ortodox site, which was published in 2021. Starting from the Eneolithic discoveries from this site, the
characteristics of the ceramics from the Banat area are analyzed, as well as their analogies in Transylvania.
These were analyzed in correlation with the 14C data and it is concluded that the Foeni Cultural Group
is the one that has a contribution to the genesis of the Petreşti Culture.
References:
[1] ALDEA/CIUTĂ 1996
I. A. ALDEA/M. CIUTĂ, „Lumea Nouă”. In CCA. Campania 1995 (Bucureşti 1996), 5–6.
[2] ALRAM‑STERN 1996
E. ALRAM‑STERN, Die Ägäische Frühzeit, 1. Band. Das Neolithikum in Griechenland (Wien 1972).
[3] ÁLVAREZ‑FERNÁNDEZ 2011
A. ÁLVAREZ‑FERNÁNDEZ, Spondylus Shells at Prehistoric Sites in the Iberian Peninsula. In:
F. Ifantidis, F. & M. Nikolaidou, M. (eds.), Spondylus în Prehistory: New Data & Approaches.
Contributions to Archaeology of Shell Technologies. BAR International Series 2216 (London
2011), 13–18.
[4] ANDREESCU 2002
R.‑R. ANDREESCU, Plastica antropomorfă gumelniţeană. Analiză primară (Bucureşti 2002).
[5] ANGHEL 2002
D. ANGHEL, Pottery degradation as a result of technological deficiencies. Apulum 39, 597–613.
[6] ANGHEL 2003
D. ANGHEL, Experimental contributions regarding methods of use for the different types of
neo‑eneolithic pottery firing installations. Apulum 40, 523–533.
[7] ANGHEL 2017
D. ANGHEL, Aspecte ale restaurării materialului arheologic descoperit la Alba Iulia‑Recea.
Apulum 54, 435–450.
[8] ANGHEL 2021
D. ANGHEL, Meşteşugul prelucrării ceramicii ilustrat în colecţia Muzeului Naţional al Unirii
din Alba Iulia (teză de doctorat nepubilcată susţinută la Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba
Iulia).
[9] ANTONOVIĆ 1992
D. ANTONOVIĆ, Predmeti od glačanog kamena iz Vinče (Beograd 1992).
[10] ANTONOVIĆ 1992
D. ANTONOVIĆ, Copper Processing in Vinča. New Contribution to the Thesis about
Metallurgical Character of Vinča Culture. Starinar, LII: 27–43.
[11] ANTONOVIĆ ET ALII 2016
D. ANTONOVIĆ/S. VITEZOVIĆ/V. DIMIĆ, Life in White: symbolism and importance of
the white colour in the Neolithic in the Balkans. Acta Muzei Tiberiopolitani, 2: 26–37.
[12] ASLANIS 1992
I. ASLANIS, E proistoria tis Makedonias, I. Neolithiki epochi (Athena 1992).
[13] ASLANIS 1997
I. ASLANIS, Die Dimini‑Keramik in Westmakedonien, Griechenland. In
C. Becker/M.‑L. Dunkelmann/C. Metzner‑Nebelsick/H. Peter‑Röcher/M. Roeder/B. Terzan,
(Hrsg.), Beiträge zur prähistorischen Archäologie zwischen Nord‑ und Südosteuropa. Festschrift
für Bernhard Hänsel (Espelkamp 1997), 83–89.
[14] ASLANIS/TZACHILI 1995
I. ASLANIS/I. TZACHILI, Chalkolithische und Frűhbronzezeitliche metalfunde aus
Nordgriechenland ihre beziehung zur Balkanischen und Anatolischen metallurgie. In
P. Petrović/S. Đurdjekanović (eds.), Ancient Mining and Metallurgy in Southeast Europe: inter‑
national symposium, Donji Milanovac, May 20–25, 1990 (Bor‑Beograd 1995), 89–94.
[15] ATANASOVA 2020
I. ATANASOVA Anthropomorphic Objects of the Acalcolitic Sanctuary in Kočani Region. In
L. Fidanoski/G. Naumov (ed), Neolithic in Macedonia: In Honour of Dragica Simoska (Skopje
2020), 139–152.
[16] BACHMANN 1982
H.‑G. BACHMANN, The Identification of Slags from Archaeological Sites (London 1982).
[17] BAJČEV/STOJANOVIĆ 2016
O. BAJČEV/I. STOJANOVIĆ, Exotic goods in the Neolithic of the Central Balkans. Spondylus an
other objects from Neolithic sites in the Morava Valley, Serbia. In S. Perić/M. Korać/B. Stojanović
(ed), The Neolithic în the Middle Morava Valley: new insights into settlements and economy
(Belgrade 2016), 103–124.
[18] BÁNFFY ET ALII 2013/2016
E. BÁNFFY/A. OSZTÁS/K. OROSS/I. ZALAI‑GAÁL/T. MARTON/ É. Á. NYERGES/K. KÖHLER/A. BAYLISS/D. HAMILTON/A. WHITTLE, The Alsónyék story: towards the
history of a persistent place. Ber. RGK, 94: 283–318.
[19] BARBU/GLIGOR 2018
M.‑M. BARBU/M. GLIGOR, Industria litică cioplită aparţinând grupului cultural Foeni din
situl de la Alba Iulia‑„Lumea Nouă” (jud. Alba) (I). Apulum, LV/1, 2018: 23–56.
[20] BARBU/GLIGOR 2019
M.‑M. BARBU/M. GLIGOR, Industria litică cioplită aparţinând grupului cultural Foeni din
situl Lumea Nouă (II). Apulum, LVI/2: 45–66.
[21] BAYLISS ET ALII 2020
A. BAYLISS/B. GAYDARSKA/A. WHITTLE/F. DRAŞOVEAN/W. SCHIER, Scientific
dating and chronological modelling. In F. Draşovean/W. Schier (ed), Uivar‑Gomilă, A Neolithic
tell settlement în the Romanian Banat, I (Rahden/Westf. 2020), 491–548.
[22] BĂLĂȘESCU/RADU 2015
A. BĂLĂȘESCU/V. RADU, Fauna eneolitică de la Pianul de Jos Podei. In: BEM 2015, 73–98.
[23] BĂLTEAN ET ALII 2008
I.C. BĂLTEAN/M. GLIGOR/C. G. TĂMAŞ/E. SĂSĂRAN, Industria litică cioplită a grupului
cultural Foeni de la Alba Iulia–Lumea Nouă. Comportament tehnic, morfologie, preferinţe. An.
Banatului, XVI: 11–29.
[24] BEM 2015
C. BEM, Sistemul de fortificare al staţiunii eneolitice da la Pianu de Jos Podei (Alba, România). Între simbolism şi raţiuni defensive. (Bucureşti 2015).
[25] BERCIU 1940
D. BERCIU, Ceramica pictată din Banatul jugoslav. Însemnări arheologice, I, 11–17.
[25] BERCIU 1961
D. BERCIU, Contribuţii la problemele neoliticului în Romînia în lumina noilor cercetări
(Bucureşti 1961).
[26] BERCIU/BERCIU 1946
D. BERCIU/I. BERCIU, Cercetări şi săpături arheologice în judeţele Turda şi Alba. Apulum,
II, 1–82.
[27] BERCIU/BERCIU 1948
D. BERCIU/I. BERCIU, Săpături şi cercetări arheologice în anii 1944–1947. Apulum, III,
1–43.
[28] BERCIU 1968
I. BERCIU, Importanţa complexului neolitic „Lumea Nouă” în lumina noilor săpături (1961–
1963). Apulum, VII/1, 53–60.
[29] BINȚINȚAN 2013
A. BINȚINȚAN, Arheologie experimentală. Arderea controlată în aer liber – o posibilă modal‑
itate de obţinere a efectului cromatic black‑topped. BCȘS Alba Iulia, 19, 7–19.
[30] BINȚINȚAN 2015
A. BINȚINȚAN, Confecţionarea experimentală a ceramicii preistorice: tehnica presării în
forme de lut. An. Banatului, 23, 89–100.
[31] BINȚINȚAN/GLIGOR 2016
A. BINȚINȚAN/M. GLIGOR, Pottery kiln: A technological approach to Early Eneolithic
black‑topped production in Transylvania. SAA, 22, 1: 5–18.
[32] BINŢINŢAN ET ALII 2019a
A. BINŢINŢAN/M. GLIGOR/I. DULAMĂ/C. RĂDULESCU/C. STIHI/R. M. ION/S. TEODORESCU/R. M. ŞTIRBESCU/I. A. BUCURICĂ/G. PEHOIU, Analysis and Structural
Investigations on Early Eneolithic Foeni Painted Pottery from Alba Iulia‑Lumea Nouă
Archaeological Site. Romanian Journal of Physics, 64/5–6, 1–13.
[33] BINŢINŢAN ET ALII 2019b
A. BINŢINŢAN/M. GLIGOR/I. D. DULAMĂ/C. RĂDULESCU/R. L. OLTEANU/S. TEODORESCU/R. M. ŞTIRBESCU/I. A. BUCURICĂ, Multielemental and Chemical
Characterization of Eneolithic Petreşti Painted Pottery from the Alba Iulia‑Lumea Nouă
Archaeological Site, Romania. Analytical Letters, 15, 2348–2364.
[34] BOBÎNĂ/GLIGOR 2017
A. BOBÎNĂ/M. GLIGOR, Plastic Art from the Neolithic and Eneolithic settlement al Alba Iulia‑Lumea Nouă (Alba County). Zoomorphic clay representations. În S. Forţiu (ed), Arheovest,
V/1‑In honorem Doina Benea (Szeged 2017), 131–149.
[35] BOYADŽIEV 2007
J. BOYADŽIEV, Absolute Chronology of the Neolithicand Eneolithic Cultures in the Valley
of Struma. In H. Todorova/M. Stefanovich/G. Ivanov (ed), The Struma/Strymon River in
Prehistory. Proceedings of the International Symposium „Strymon Praehistoricus”, Kjustendil‑
Blagoevgrad‑Serres‑Amphipolis, 27.09‑01.10.2004 (Sofia 2007), 309–316.
[36] BOYADŽIEV 1995
Y. BOYADŽIEV, Chronology of Prehistoric Cultures in Bulgaria. In D. Bailey/D. Panayotov
(eds.). Prehistoric Bulgaria (Madinson 1995), 99–140.
[37] BOYADŽIEV 2011
Y. BOYADŽIEV, Ethnocultural interrelationschips in the Lower Danube area during the second
half of the sixth and the first half of the fifth millennium BC (according to evidence from
cemeteries). Studia Praehistorica, 14, 205–223.
[38] BRAUNGART 2019
J. BRAUNGART, Studien zur frühkupferzeitlichen Foeni‑Gruppe im südwestlichen Rumänien
anhand der Gefäßkeramik aus Foeni‑Cimitirul Ortodox (teză de doxtorat nepublicată, susţinută
la Freie Universität, Berlin).
[39] BRAUNGART 2021
J. BRAUNGART, Technical, Typological and Chronological Analysis of the Eneolithic Pottery.
In F. Draşovean/F. Gogâltan, Foeni‑Cimitirul ortodox. Archaeological Monograph (Cluj‑Napoca
2021), 212–321.
[40] BRAUNGART 2022
J. BRAUNGART, Studien zur frühkupferzeitlichen Foeni‑Gruppe im südwestlichen Rumänien
anhand der Gefäßkeramik aus Foeni‑Cimitirul Ortodox (Cluj‑Napoca 2022).
[41] BRONK RAMSEY 1995
C. BRONK RAMSEY, Radiocarbon Calibration and Analysis of Stratigraphy: The OxCal
Program. Radiocarbon, 37, 2, 425–430.
[42] BRONK RAMSEY 2001
C. BRONK RAMSEY, Development of the Radiocarbon Program OxCal, Radiocarbon, 43,
2A: 355–363.
[43] BRONK RAMSEY/LEE 2013
C. BRONK RAMSEY/S. LEE, Revent and planned developments of the Ox.Cal. Radiocarbon,
51, 720–730.
[44] CHAPMAN/GAYDARSKA 2007
J. CHAPMAN/B. GAYDARSKA, Parts and Wholes: Fragmentation in Prehistoric Context
(Oxford 2007).
[45] CHAPMAN/GAYDARSKA 2015
J. CHAPMAN/B. GAYDARSKA, Spondylus gaederopus/Glycymeris Exchange Networks in
the European Neolithic and Chalcolithic. In C. Fowler/J. Harding/D. Hofmann (eds.), The
Oxford Handbook of Neolithic Europe. (Oxford 2015), 63–656.
[46] CHAPMAN ET ALII 2011
J. CHAPMAN/B. GAYDARSKA/E SKAFIDA/S. SOUVATZI, Personhood and the Live Cycle
of Spondylus Rings: Am Example from Late Neolithic, Greece. In F. Ifantidis/M. Nikolaidou,
(ed), Spondylus în Prehistory: New Data & Approaches. Contributions to Archaeology of Shell
Technologies. BAR International Series 2216 (London 2011), 139–160.
[47] CHOHADZIEV 2006
S. CHOHADZIEV, Slatino‑Prehistoric Settlements (Veliko Turnovo 2006).
[48] CIUTĂ 2001
M. CIUTĂ, Contribuţii la cunoaşterea neoliticului rârziu din depresiunea Haţeg‑Mureş.
Desoperirile de la Călanul Nou‑la Podină II (Câmpia [sic!]1998). Corviniana, VII, 31–47.
[49] CIUTĂ 2012
M. CIUTĂ, Despre un complex inedit descoperit la Alba Iulia‑Lumea Nouă (jud. Alba). Terra
Sebus, 4, 65–85.
[50] CIUTĂ/CIUTĂ 2013
M. M. CIUTĂ/E. B. CIUTĂ, Două piese de plastică minoră zoomorfă, vinčiene, descoperite la
Limba‑Bordane şi Alba Iulia‑Lumea Nouă (jud. Alba). Terra Sebus, 5, 9–23.
[51] COLESNIUC 2014
S. M. COLESNIUC, Cultura Zau. (Constanţa 2014).
[52] CRNOBRNJA 2011
A. N. CRNOBRNJA, Arrangement of Vinča culture figurines: a study of social structure and
organisation. Documenta Praehistorica, XXXVIII, 131–147.
[53] DAMMERS 2009
B. DAMMERS, Ceramics and Cultural Identity between the Balkans and Middle Europe: the
Vinča C Site of Uivar (Romanian Banat). In F. Draşovean/D. L. Ciobotaru/M. Maddison (ed),
Ten Years After: The Neolithic of the Balkans, as Uncovered by the Last Decade of Research
(Timişoara 2009), 235–258.
[54] DARCQUE ET ALII 2007
P. DARCQUE/H. KOUKOULI‑CHRYSSANTHAKI/D. MALAMIDOU/H. TREUIL/
Z. TSIRTSONI, Recent Researches at the Neolithic Settlement of Dikili Tash, Eastern
Macedonia, Greece: an Overview. In: H. Todorova/M. Stefanovich/G. Ivanov (eds.), The
Struma/Strymon River in Prehistory. Proceedings of the International Symposium „Strymon
Praehistoricus”, Kjustendil‑Blagoevgrad‑Serres‑Amphipolis, 27.09‑01.10.2004. (Sofia 2007),
247–256.
[55] DEMOULE 1994
J‑P. DEMOULE, Problèmes chrono‑culturels de nèolithique de Grèce du nord. In R. Misdrahi‑
Kapon (ed.), La Thessalie Quinze Annees De Recherches Archeologiques, 1975–1990. Bilans et
Perspectives (Athens1994), 79–90.
[56] DIACONESCU 2014a
D. DIACONESCU, Despre cultura Turdaş şi poziţia sa cronologică. An. Banatului, XXII,
69–90.
[57] DIACONESCU 2014b
D. DIACONESCU, Considerations concerning the chronology of the Early Copper Age
Tiszapolgár culture. Prähist. Zeitschr. 89 (2), 219–241.
[58] DIACONESCU 2015
D. DIACONESCU, Considerations Regarding the Absolute Chronological Position of the
Prehistoric Cemeteries from Iclod. In C. Virag (ed), Neolithic cultural phenomena in the
upper Tisza basin: International Conference: July 10–12, 2014, Satu Mare (Satu Mare 2015),
249–265.
[59] DIACONESCU 2016
D. DIACONESCU, About a copper bracelet from Brukenthal National Museum’s Collections
and some remarks regarding chronological aspects of the Early and Middle Copper Age from
Transylvania, Tisza Plain and Lower Danube Region. Brukenthal Acta Musei, XI.1, 17–32.
[60] DIACONESCU 2017
D. DIACONESCU, Despre cronologia absolută a unui nivel din situl neolitic de la Tărtăria‑Gura
Luncii. An. Banatului, XXV, 25–33.
[61] DIACONESCU 2019
D. DIACONESCU, Recenzie la Sabin Adrian Luca, Aşezări neolitice pe valea Mureşului (III).
Noi cercetări arheologice la Turdaş‑Luncă. II. Bampaniile anilor 1996–1998. BTS XXV, Editura
Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2018, ISBN 978–606–12–1551–5. Studii de Preistorie, 16,
177–192.
[62] DIACONESCU ET AL 2013
D. DIACONESCU/G. LAZAROVICI/ S. TINCU, Consideraţii privind cronologia absolută a
cimitirelor preistorice de la Iclod. Acta Mus. Porolissensis, XXXV, 47–63.
[63] DIMITRIJEVIĆ/TRIPKOVIĆ 2002
V. DIMITRIJEVIĆ/B. TRIPKOVIĆ 2002, New Spondylus findings at Neolithic Vinča – Belo
Brdo: 1998–2001 campaigns and regional approach to problem. Starinar, 52, 47–60.
[64] DIMITRIJEVIĆ/TRIPKOVIĆ 2006
V. DIMITRIJEVIĆ/B. TRIPKOVIĆ, Spondylus and Glycymeris Bracelets: Trade Reflections at
Neolithic Vinča – Belo Brdo. Documenta Praehistorica, 33, 1–16.
[67] DOMBORÓCZKI, L. 1997
L. DOMBORÓCZKI, Fűzesabony‑Gubakút. Neolithic Village from the 6th Millennium. In
P. Rackzy/T. Kovács/A. Anders, A. (ed). Utak a múltba: az M3‑as autópálya régészeti leletmentései.
Paths into the Past: Rescue Excavations on the M3 Motorway. (Budapest 1997), 19–27.
[68] DRAŞOVEAN 1991
F. DRAŞOVEAN, Connections between Vinča C and Tisa, Herpály, Petreşti and Bucovăţ
cultures in northern Banat. Banatica, XI, 209–211.
[69] DRAŞOVEAN 1993
F. DRAŞOVEAN, Aşezarea neolitică de la Satchinez (jud. Timiş). An. Banatului, 2, 25–48.
[70] DRAŞOVEAN 1994a
F. DRAŞOVEAN, Cultura Petreşti în Banat. Studii de Istorie a Banatului, 16, 1–45.
[71] DRAŞOVEAN 1994b
F. DRAŞOVEAN, The Petreşti Culture in Banat. An. Banatului, 5, 139–170.
[72] DRAŞOVEAN 1994c
F. DRAŞOVEAN, Die Stufe Vinča C im Banat. Germania,72 (2), 409–425.
[73] DRAŞOVEAN 1995
F. DRAŞOVEAN, Foeni – Cimitirul Ortodox, punct nr. 318. CCA XXIX. Campania din 1994,
Cluj‑Napoca.
[74] DRAŞOVEAN 1996a
F. DRAŞOVEAN, Cultura Vinča târzie în Banat. Relaţiile cu vecinii (Timişoara 1996).
[75] DRAŞOVEAN 1996b
F. DRAŞOVEAN, Relation of Vinča culture phase C with the Transylvanian region. In
F. Draşovean (ed.), The Vinča culture, its role and cultural connections: International Symposium
on the Vinca Culture, its Role and Cultural Connections, Timișoara, Romania, October 1995
(Timişoara 1996), 269–278.
[76] DRAŞOVEAN 1997
F. DRAŞOVEAN, Die Petreşti-Kultur im Banat. Prähist. Zeitschr. 72 (1), 54–80.
[77] DRAŞOVEAN 1999
F. DRAŞOVEAN, Studii privind aşezările preistorice în arealul Tisa-Mureşul inferior (Timişoara:
1999).
[78] DRAŞOVEAN 2000
F. DRAŞOVEAN, Foeni, jud. Timiş. In: CCA. Campania 1995. A XXX–a sesiune naţională de
rapoarte arheologice Brăila, 2 – 5 mai 1996 (Bucureşti 2000), 44.
[79] DRAŞOVEAN 2001
F. DRAŞOVEAN, Early Neolithic settlement at Timişoara-Fratelia. In F. Draşovean (ed),
Festschrift für Gheorghe Lazarovici. Zum 60. Geburstag (Timişoara 2001), 33–40.
[80] DRAŞOVEAN 2002
F. DRAŞOVEAN, Locuirile neolitice de la Hunedoara-Cimitirul Reformat şi Grădina Castelului
şi o luare de poziţie faţă de câteva opinii privind realităţile neo-eneoliticului din sud-vestul
Transilvaniei. Apulum, 39, 57–93.
[81] DRAŞOVEAN 2003
F. DRAŞOVEAN, Transilvania şi Banatul în neoliticul târziu. O contribuţie la originile culturii
Petreşti. Apulum, 40, 39–58.
[82] DRAŞOVEAN 2004
F. DRAŞOVEAN, Transylvania and the Banat in the Late Neolithic. The Origins of the Petreşti
Culture. Antaeus, 27, 27–36.
[83] DRAŞOVEAN 2005
F. DRAŞOVEAN, Zona thesalo-macedoneană şi Dunărea mijlocie la sfârşitul mileniului
al VI‑lea şi la începutul mileniului al V‑lea a. Chr. Apulum, XLII/1, 11–26.
[84] DRAŞOVEAN 2006a
F. DRAŞOVEAN, Nordgriechenland und der Mittlere Donauraum zum Ende des 6. und Begin
des 5. Jahrtausend v. Chr. In: N.Tasic/V. Grozdanov (ed), Hommage to Milutin Garasanin
(Belgrade 2006), 267–276.
[85] DRAŞOVEAN 2006b
F. DRAŞOVEAN, Burials in the Area of the Foeni Culture Group. An. Banatului, XIV, 129–134.
[86] DRAŞOVEAN 2007
F. DRAŞOVEAN, Regional aspects in the process of Neolithisation of the Banat (south-western
Romania): the settlement of Foeni-Sălaş. In M. Spataro/P. Biagi (ed), A Short Walk to The Balkans: The First Farmers of the Carpathian Bassin and the Adjacent Regions.
(Trieste 2007), 67–76.
[87] DRAŞOVEAN 2009a
F. DRAŞOVEAN, Aspecte regionale în procesul de neolitizare a Banatului. Locuirea Starčevo‑Criş
de la Foeni‑Sălaş. In V. Cotiugă/F. Tencariu/G. Bodi (ed), Itinera in Praehistoria. Studia in
honorem magistri Nicolae Ursulescu (Iaşi 2009), 269–280.
[88] DRAŞOVEAN 2009b
F. DRAŞOVEAN, Cultural relationships in the Late Neolithic of the Banat. In F. Draşovean/D. L.
Ciobotaru/M. Maddison (ed), Ten Years After: The Neolithic of the Balkans, as Uncovered
by the Last Decade of Research (Timişoara 2009), 259–273.
[89] DRAŞOVEAN 2013a
F. DRAŞOVEAN, Despre unele sincronisme de la sfârşitul neoliticului târziu şi începutul
eneoliticului timpurie din Banat şi Transilvania. O abordare bayesiană a unor date absolute
publicate de curând şi republicate recent. An. Banatului, XXI, 11–34.
[90] DRAŞOVEAN 2013b
F. DRAŞOVEAN, In regards to certain Late Neolithic – Early Eneolithic synchronism from
Banat and Transylvania. A Bayesian approach to published absolute dates. Studii de Preistorie,
10, 13–48.
[91] DRAŞOVEAN 2014a
F. DRAŞOVEAN, Draşovean F. 2014a. On the Late Neolithic and Early Eneolitic Relative
and Absolute Chronology of the Eastern Carpathian Basin. A Bayesian approach. In W.
Schier/F. Draşovean (ed), The Neolithic and Eneolithic in Southeast Europe. New Approaches to
Dating and Cultural Dynamics in the 6th to 4th Millenium BC (Rahden/West2014), 129–171.
[92] DRAŞOVEAN 2014b
F. DRAŞOVEAN, Despre cronologia relativa şi absolută a neoliticului şi eneoliticului timpuriu
din răsăritul Bazinului Carpatic. O abordare Bayesiană. An. Banatului, XXII, 33–67.
[93] DRAŞOVEAN 2015
F. DRAŞOVEAN, The Transition from the Neolithic to the Copper Age in Banat. Tradition
and Innovation. In S. Cociş/V. Lăzărescu/M. Gui/D.‑A. Deac (ed), Ad finem Imperii Romani.
Studies in Honour of Coriolan H. Opreanu (Cluj‑Napoca 2015), 129–143.
[94] DRAŞOVEAN 2018a
F. DRAŞOVEAN, Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Timiş. Topografia arheologică
a comunei Foeni. Patrimonium Banaticum, 8, 103–129.
[95] DRAŞOVEAN 2018b
F. DRAŞOVEAN, A Spondylus Gaederopus Linnaeus, 1753 (sic!) spiny oyster pendant from
the Neolithic settlement of Sânandrei‑Ocsăplaţ (Timiş County, western Romania). Studii de
Preistorie, 15, 29–50.
[96] DRAŞOVEAN 2021a
F. DRAŞOVEAN, Research methodology and the results of the excavation. În
F. Draşovean/F. Gogâltan, Foeni‑Cimitirul ortodox. Archaeological Monograph (Cluj‑Napoca
2021), 65–144.
[97] DRAŞOVEAN 2021b
F. DRAŞOVEAN, Clay figurines and social ceramics artifacts. In: F. Draşovean/F. Gogâltan,
Foeni‑Cimitirul ortodox. Archaeological Monograph (Cluj‑Napoca 2021), 187–204.
[98] DRAŞOVEAN 2021c
F. DRAŞOVEAN, The contribution of Foeni research to the knowledge of the Early Eneolithic
in the Eastern Carpathian basin. In F. Draşovean/F. Gogâltan, Foeni‑Cimitirul ortodox.
Archaeological Monograph (Cluj‑Napoca 2021), 411–473.
[99] DRAŞOVEAN 2022
F. DRAŞOVEAN, The absolute chronology of the Late Neolithic tell from Sânandrei (Timiş
County, Banat, Southwestern Romania). In E. Kaiser/M. Mayer/S. Scharl/S. Suhrbier (ed),
Wissensschichten. Festschrift für Wolfram Schier zu seinem 65. Geburtstag (Rahden/Westf.
2022), 289–300.
[100] DRAȘOVEAN/GOGÂLTAN 2021
F. DRAȘOVEAN/F. GOGÂLTAN, Foeni. Archaeological Monograph (Cluj‑Napoca 2021).
[101] DRAȘOVEAN/LUCA 1990
F. DRAȘOVEAN/S. A. LUCA, Consideraţii preliminare asupra materialelor neo‑eneolitice din
aşezarea de la Mintia (com. Veţel, jud. Hunedoara). Stud. şi Cerc. Istor. Veche, 41 (1), 7–18.
[102] DRAȘOVEAN/MARIȘ 1998
F. DRAȘOVEAN/T. MARIȘ, Aşezarea neolitică târzie de la Zlaşti (jud. Hunodoara). An.
Banatului VI, 93–119.
[103] DRAȘOVEAN/ROTEA 1986
F. DRAȘOVEAN/M. ROTEA, Aşezarea neolitică de la Şoimuş. Contribuţii la cunoaşterea
neoliticului târziu din sud‑vestul Transilvaniei. Apulum, XXIII, 9–25.
[104] DRAȘOVEAN/SCHIER, 2020a
F. DRAȘOVEAN/W. SCHIER, Areas I–III. In F. Draşovean/W. Schier (eds.), Uivar „Gomilă. A
Prehistoric Tell Settlement in the Romanian Banat. I. Site Architecture, Stratigraphy and Dating
(Rahden/Westf2020), 156–282.
[105] DRAȘOVEAN/SCHIER, 2020b
F. DRAȘOVEAN/W. SCHIER, Synthesis. In Draşovean, F. & Schier, W. (eds.), Uivar „Gomilă.
A Prehistoric Tell Settlement in the Romanian Banat. I. Site Architecture, Stratigraphy and
Dating (Rahden/Westf. 2020), 549–565.
[106] DRAȘOVEAN ET ALII 1996a
F. DRAŞOVEAN/D. ȚEICU/M. MUNTEAN, Hodoni. Locuirile neolitice şi necropola
medievală timpurie (Reşiţa 1996).
[107] DRAȘOVEAN ET ALII 1996b
F. DRAȘOVEAN/D. CIOBOTARU/A. SZENTMIKLOSI, Foeni‑Cimitirul Ortodox. In CCA
XXX. Campania din 1995 (Bucureşti 1996), 44.
[108] DRAȘOVEAN ET ALII 1997
F. DRAȘOVEAN/D. L. CIOBOTARU/A. SZENTMIKLOSI, Foeni, jud. Timiş. In
CCA. Campania 1996. A XXXI‑a sesiunenaţională de rapoarte arheologice Bucureşti 12 – 15
iunie 1996 (Bucureşti 1997), 17.
[109] ]DRAŞOVEAN ET ALII 2000
F. DRAŞOVEAN/V. CEDICĂ/D. L. CIUBOTARU/F. GOGÂLTAN, Foeni, com. Foeni, jud.
Timiş. Punct: Cimitirul ortodox. Cod sit: 157013.01. CCA. Campania 1999. A XXXIV‑a
sesiune naţională de rapoarte arheologice Deva, 24 – 28 mai 2000 (Bucureşti 2000), 37.
[110] DUMITRAȘCU/TĂUTU 1971
S. DUMITRAȘCU/N. TĂUTU, Ceramica neolitică pictată descoperită la Oradea‑Ioşia. Crisia,
I, 47–53.
[111] DUMITRESCU 1966
H. DUMITRESCU, Câteva probleme legate de cultura Petreşti. Stud. şi Cerc. Istor. Veche, 17,
3, 433–444.
[112] DUMITRESCU 1986
H. DUMITRESCU, Cercetările arheologice de la Tăuălaş‑Deva (II). Acta Mus. Napocensis,
XXII–XXIII, 3–14.
[113] DUMITRESCU 1980
V. DUMITRESCU, The Neolithic Settlement at Rast (South‑West Oltenia, Romania). BAR
International Series, 72. (Oxford 1980).
[114] EL SUSI 2001
G. EL SUSI, Cercetări arheozoologice în situl de la Foeni „Cimitirul ortodox” (jud. Timiş).
Fauna din nivelele de epoca bronzului. Thraco‑Dacica, 22, 1–2: 223–237.
[115] EL SUSI 2003
G. EL SUSI, Analogii şi diferenţe între economiile animaliere ale comunităţilor Vinča C şi
grupul Foeni din Banat. Banatica, 16/1: 135–153.
[116] EL SUSI 2004
G. EL SUSI, Analogies and Differences between Animal Husbandry at the Late Vinča and Foeni
Group Sites in the Banat (SW Romania). Antaeus, 27, 37–46.
[117] EL SUSI 2005
G. EL SUSI, Cercetări arheozoologice. In: LUCA, S. A. ET ALII 2005, 95–154.
[118] EL SUSI 2018a
G. EL SUSI, Economia animalieră a comunităţilor neolitice târzii (Vinča C1‑C2) de la Uivar,
judeţul Timiş. Banatica, 28: 83–100.
[119] EL SUSI 2018b
G. EL SUSI, Studiul resturilor de faună de la Turdaş‑Luncă. Campaniile 1992–1995. In: LUCA
2018, pp. 101–121.
[120] FLOCA 2016
C. FLOCA, Şapte milenii de istorie în zona Moşniţa (judeţul Timiş). Cercetări arheologice de
salvare din perioada 2010–2015 (Timişoara 2016).
FÜZESI/RACZKY 2018A. FÜZESI/P. RACZKY Öcsöd‑Kováshalom. Potscape of a Late Neolithic site in the Tisza
region. Diss. Arch., 3, 6, 43–146.
[121] GALLIS/ORPHANIDIS 1996
K. GALLIS/L. ORPHANIDIS, Figurines of the Neolithic Thessaly (Athens 1996).
[122] GALLIS 1996a
K. GALLIS, Central and western Thessaly. In G. A. PAPATHANASSOPOULOS, 1996, 61–66.
[123] GALLIS 1996b
K. GALLIS, Die Grabungen von Platia Magula Zarkou, Souphli Magula und Makrychori 2. In
E. ALRAM‑STERN, 1996, 521–562.
[124] GARAŠANIN 1973
M. GARAŠANIN, Praistoria na tlu S.R.Srbie (Beograd 1973).
[125] GARAŠANIN 1979
M. GARAŠANIN, Vinčanska grupa. In A. Benac (ed.). Prajstoria Jugoslovenskih Zemalja. II
(Sarajevo 1979), 144–211.
[126] GIMBUTAS 1976
M. GIMBUTAS, Neolithic Macedonia. As Reflected by Excavations at Anza, Southeast
Yugoslavia (Los Angeles 1976).
[127] GIBLIN ET ALII 2013
J. I. GIBLIN/K. KNUDSON/G. BERECZKI/I. PAP, Strontium isotope analysis and human
mobility during the Neiolithic and Copper Age: a case study from the Great Hungarian Plain.
Journal Arch. Scienc., 40, 1, 227–239.
[128] GLASCOCK ET ALII 2016
M. D. GLASCOCK/A. W. BARKER/S. BĂCUEŢ CRIȘAN/F. DRAȘOVEAN/M. GLIGO
R/D. NEGREI, Sourcing obsidian artifacts from archaeological sites in central and western
Romania by x‑ray fluorescence. An. Banatului XXIV, 75–86.
[129] GLIGOR A. 2014
A. GLIGOR, Interferenţe culturale la sfârşitul eneoliticului din bazinul mijlociu al Mureşului
în lumina cercetărilor de la Ampoiţa „La Petri” şi Șeusa „Gorgan”(jud. Alba). Teza de doctorat
susţinută în 2015 la Universitatea „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca.
[130] GLIGOR M. 2007a
M. GLIGOR, Cercetări arheologice preventive la Alba Iulia‑Lumea Nouă. O descoperire
aparţinând grupului Foeni. Apulum XLIV, 1–28.
[131] GLIGOR M. 2007b
M. GLIGOR, Grupul cultural Foeni, In: Ceramica neolitică – o lecţie de istorie (Alba Iulia
2007), 50–63.
[132] GLIGOR M. 2008a
M. GLIGOR, Contribuţii la repertoriul descoperirilor aparţinând grupului Foeni pe teritoriul
României. Patrim. Apulense VII–VIII, 11–18.
[133] GLIGOR M. 2008b
M. GLIGOR, Cu privire la locuirea neolitică de la Petreşti‑Groapa Galbenă. Apulum, XLV,
293 – 314.
[134] ]GLIGOR M. 2009a
M. GLIGOR, Aşezarea neolitică şi eneolitică de la Alba Iulia‑Lumea Nouă în lumina noilor
cercetări. Cluj‑Napoca: Editura Mega.
[135] GLIGOR M. 2009b
M. GLIGOR, Materiale ceramice Foeni din Transilvania. AUA. Series Historia, 13: 51–57.
[136] GLIGOR M. 2013
M. GLIGOR, Plastica antropomorfă neolitică şi eneolitică din Transilvania. Tradiţie şi inovaţie.
AUA. Series Historia, 17/2: 69–82.
[137] GLIGOR M. 2014
M. GLIGOR, Începuturile eneoliticului timpuriu în Transilvania: o abordare Bayesiană. An.
Banatului, XXII: 91–105.
[138] GLIGOR M. 2020
M. GLIGOR, Ceramica pictată Foeni din situl arheologic Alba Iulia‑Lumea Nouă: de la studiul
tipologico‑stilistic la investigaţiile arheometrice. Terra Sebus, 12: 9–53.
[139] GLIGOR M. ET ALII 2013
M. GLIGOR/M. ROŞU/C. ŞUTEU, New Evidence on Burial Practices in Petreşti Culture.
Materiale şi Cercetări Arheologice, (S.N.) IX, 67 – 81.
[140] GÖRSDORF/BOJADŽIEV 1996
J. GÖRSDORF/J. BOJADŽIEV, Zur absoluten Chronologie der bulgarischen Urgeschichte.
Eurasia Antiqua, 2, 105–173.
[141] GRABSKA‑KULOVA 1993
M. GRABSKA‑KULOVA, Neolithische bemalte Keramik aus der Siedlung Damjanica im
mittleren Strumatal. In J. Lichardus/F. Stein (ed), Saarbrücker Studien und Materialen zur
Altertumskunde, 2, 121–151.
[142] HANSEN 2018
S. HANSEN, Pietrele, Rumänien. Reparierte Tongefäße der kupferzeitlichen Siedlung
Pietrele (4600–4300 v. Chr.). Ergebnisse der Arbeiten der Jahre bis 2017. iDAI.publications.
Elektronische Publicationen des Deutschen Archäologischen Instituts, 1, 84–95.
[143] HANSEN ET ALII 2004
S. HANSEN/N. BENECKE/J. GÖRSDORF/S. OANȚĂ‑MARGHITU/A., REINGRUBER,
Bericht über die Ausgrabungen in der kupferzeitlichen Tellsiedlung Măgura Gorgana bei Pietrele
in Muntenien, Rumänien, im Jahre 2002. Eurasia Antiqua, 10, 1–53.
[144] HANSEN ET ALII 2009
S. HANSEN/M. TODERAȘ/A. REINGRUBER/N. BECKER/I. GATSOV/M. KAY/P. NED ELCHEVA/M. PRANGE/A. RÖPKE/J. WUNDERLICH, J. Pietrele: Der kupferzeitliche
Siedlungshügel „Măgura Gorgana” und sein Umfeld. Eurasia Antiqua, 15, 15–66.
[145] HARRIS, 1989
E. C. HARRIS, Principles of archaeological stratigraphy. 2nd edition (London & San Diego
1989).
[146] HEGEDÜS/MAKKAY 1987
K. HEGEDÜS/J. MAKKAY, Vésztő‑Mágor. A settlement of the Tisza culture. In L. Talas (ed.).
The Late Neolithic of the Tisza Region. (Budapest‑Szolnok 1987), 85–104.
[147] HERTELENDI ET ALII 1998
E. HERTELENDI/ É. SVINGOR/P. RACZKY/F. HORVATH/I. FUTO/L. BARTOSIEW
ICZ, Duration of Tell Settlements at Four Prehistoric Sites in Hungary. In W. G. Mook/ J. van
der Plicht (ed), Proceedings of the 16th International Conference.
[148] HORVÁTH 2000
F. HORVÁTH, Gorzsa and Gradeshnitsa: South Meets North in the Maros and Tisza Valley.
In S. Hiller/V. Nikolov (eds.), Karanovo, Band III: Beiträge zum Neolithikum in Südosteuropa
Wien, 2000, 359–373.
[149] HORVÁTH 2005
F. HORVÁTH, Gorzsa. Elözetes eredmények az újkökori tell 1978 és 1996 közötti feltárásából.
In L. Bende/G. Lörinczy, G. (eds), Hétköznapok Vénuszai (Hódmezövásárhely 2005), 51–83.
[150] IGNAT 1998
D. F. IGNAT, Grupul cultural neolitic Suplacul de Barcău (Timişoara 1998).
[151] IGNJATOVIĆ 2008
M. IGNJATOVIĆ, Katalog. In D. Nikolić (ed), Vinča—praistorijska metropola, istraživanja
1908–2008 (Beograd 2008), 203–277.
[152] JOVANOVIĆ 1993a
B. JOVANOVIĆ, Vinča and Larisa Cultures: migration or autochtone development. Anatolica,
XIX, 63–74.
[153] JOVANOVIĆ 1993b
B. JOVANOVIĆ, Gradac Phase in The Relative Chronology of the Late Vinča Culture. Starinar,
XLIII–XLIV, 1–11.
[154] KALICZ 1985
N. KALICZ, Kökori falu Aszódon (Aszod 1985).
[155] KALICZ 1989
N. KALICZ, Chronologische und terminologische Probleme im Spätneolithikum des
Theissgebietes. In S. Bőkőny (ed), Neolithic of Southeastern Europe and its Near Eastern
Connections (Budapest 1989), 103–122.
[156] KALICZ/KOÓS 1997
N. KALICZ/KOÓS, Mezökövesd‑Mocsolás. Neolithic Settlement and Graves from the 6th
Millennium B. C. In P. Rackzy/T. Kovács/A. Anders (eds.). Utak a múltba: az M3‑as autópálya
régészeti leletmentései. Paths into the Past: Rescue Excavations on the M3 Motorway (Budapest
1997), 28–33.
[157] KALICZ/RACZKY 1984
N. KALICZ/P. RACZKY, Preliminary Report on the 1977–1982 Excavations at the Neolithic
and Bronze Age Settlement of Berettyóújfalu‑Herpály. Part I: Neolithic. Acta Arch. Acad. Scien.
Hungaricae 36, 85–136.
[158] KALICZ/RACZKY 1987a
N. KALICZ/P. RACZKY, The Late Neolithic of the Tisza Region. A survey of recent archaeo‑
logical research. In L. Talas (ed), The Late Neolithic of the Tisza Region (Budapest‑Szolnok)
1987, 11–30.
[159] KALICZ/RACZKY 1987b
N. KALICZ/P. RACZKY, Berettyoujfalu‑Herpály. A settlement of the Herpály culture. In
L. Talas (ed), The Late Neolithic of the Tisza Region (Budapest‑Szolnok) 1987, 105–125.
[160] KALICZ ET ALII 2011
N. KALICZ/P. RACZKY/A. ANDERS/K. KOVÁCS, Preserved by Ancestral Fires. Pictures of
an excavation. The Neolithic village at Berettyóújfalu‑Herpály (Budapest 2011).
[161] KOUKOULI‑CHRYSSANTHAKI ET ALII 2007
C. KOUKOULI‑CHRYSSANTHAKI/H. TODOROVA/I. ASLANIS/I. VAJSOV/M. VALLA,
Promachon‑Topolnica. A greek‑bulgarian project. In H. Todorova/M. Stefanovich/G. Ivanov
(ed) The Struma/Strymon River in Prehistory. Proceedings of the International Symposium
„Strymon Praehistoricus”, Kjustendil‑Blagoevgrad‑Serres‑Amphipolis, 27.09‑01.10.2004 (Sofia
2007), 43–78.
[162] LAZAROVICI 1977
G. LAZAROVICI, Gornea. Preistorie. Reşiţa: Muzeul de Istorie al Județului Caraş‑Severin.
[163] LAZAROVICI 1979
G. LAZAROVICI, Neoliticul Banatului (Cluj 1979).
[164] LAZAROVICI 1983
G. LAZAROVICI, Principalele probleme ale culturii Tiszapolgár în România. Acta Mus.
Napocensis, XX, 3–32.
[165] LAZAROVICI 1987
G. LAZAROVICI, „Şocul” Vinča C în Transilvania. Contribuţii la geneza eneoliticului timpuriu.
Acta Mus. Porolissensis, 11, 33–55.
[166] LAZAROVICI 1991
G. LAZAROVICI, Parţa, ob. 2 (tell 2). In G. Lazarovici/F. Draşovean (ed), Cultura Vinča în
România (Origine, evoluţie, legături, sinteze) (Timişoara 1991), 67–70.
[167] LAZAROVICI 2009
G. LAZAROVICI, The Zau culture. In F. Draşovean/D. L. Ciobotaru/M. Maddison (eds.). Ten
years after: The Neolithic of the Balkans, as uncovered by the last decade of research. Proceedings
of the Conference Held at the Museum of Banat on November 9th – 10th, 2007 (Timişoara
2009), 179–217.
[168] LAZAROVICI 2010
G. LAZAROVICI, Evolution, absolute and relative chronology of the Zau culture. In J. Šutek
ová/P. Pavúk/P. Kalábková/B. Kovár (ed), Panta Rhei. Studies on the Chronology and Cultural
Developmnet of South‑eastern and Central Europe in Earlier Prehistory: presented to Juraj
Pavúk on the Occasion of his 75th Birthday. (Bratislava 2010), 115–128.
[169] LAZAROVICI 2012
G. LAZAROVICI, Cronologia absolută, relativă şi evoluţia culturii Zau. Acta Mus. Porolissensis,
34, 57–71.
[170] LAZAROVICI 2014
G. LAZAROVICI, Cronologia absolută, relativă şi evoluţia culturii Zau. In S. M. Colesniuc
2014, 15–32.
[171] LAZAROVICI/DUMITRESCU 1986
G. LAZAROVICI/H. DUMITRESCU, Legăturile cronologice şi culturale şi locul aspectului
Tăuălaş în cadrul culturii Vinča‑Turdaş şi a neoliticului transilvan. Acta Mus. Napocensis,
XXII–XXIII, 15–26.
[172] LAZAROVICI/DUMITRESCU 1991
G. LAZAROVICI/H. DUMITRESCU, Sinteze Iclod‑Petreşti. În G. Lazarovici/F. Draşovean
(eds). Cultura Vinča în România (Origine, evoluţie, legături, sinteze) (Timişoara 1991),
137–140.
[173] LAZAROVICI/LAZAROVICI 2006
C.‑M, LAZAROVICI/G. LAZAROVICI, Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului în
România. I. Neoliticul (Iaşi 2006).
[174] LAZAROVICI/LAZAROVICI 2007
C.‑M, LAZAROVICI/G. LAZAROVICI, Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului în
România. II. Epoca cuprului, (Iaşi 2007).
[175] LAZAROVICI/LAZAROVICI 2010
G. LAZAROVICI/C. ‑M. LAZAROVICI, Despre fazele A1 ale grupelor Ariuşd şi Cucuteni.
Angustia, 14, 27–108.
[176] LAZAROVICI/LAZAROVICI 2021
G. LAZAROVICI/C. ‑M. LAZAROVICI, Legăturile sudice ale culturii Precucuteni şi grupului
Ariuşd din Transilvania. Cercetări Istorice, XL, 11–50.
[177] LAZAROVICI ET ALII 1981
G. LAZAROVICI/F. RESCH/K GERMANN, Aşezarea preistorică de la Unip (jud. Timiş). An.
Banatului, 1, 13–20.
[178] LAZAROVICI ET ALII 1985
G. LAZAROVICI/Z. KALMAR/F. DRAȘOVEAN/S. A. LUCA, Complexul neolitic de la
Parţa. Banatica, 8, 7–71.
[179] LAZĂR 1996
V. LAZĂR, Zau de Câmpie, Jud. Mureş. CCA. Campania 1995 (Bucureşti 1996), 138–139.
[180] LUCA 1990
S. A. LUCA, Contribuţii la istoria artei neolitice‑plastica aşezării de la Liubcova‑”Orniţa” (jud.
Caraş‑Severin). Banatica, 10, 6–44.
[181] LUCA 1997a
S. A. LUCA, Aşezări neolitice pe Valea Mureşului (I). Habitatul turdăşean de la Orăştie‑Dealul
Pemilor (punct X2) (Alba Iulia 1997).
[182] LUCA 1997b
S. A. LUCA, Relatiile culturale de la sfârsitul neoliticului dezvoltat dintre Transilvania şi
ţinuturile înconjurătoare. Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos, XV, 252–262.
[183] ]LUCA 1998
S. A. LUCA, Liubcova‑Orniţa. Monografie arheologică (Târgovişte 1998).
[184] LUCA 1999
S. A. LUCA, Aspecte ale neoliticului şi eneoliticului din sudul şi sud‑vestulTransilvaniei. Apulum, XXVI, 5–33.
[185] LUCA 2001a
S. A. LUCA, Aşezări neolitice pe Valea Mureşului (II). Noi cercetări arheologice laTurdaş‑Luncă. I. Campaniile anilor 1992–1995 (Bucureşti 2001).
[186] LUCA 2001b
S. A. LUCA, Cercetări arheologice la Oradea – Salca . . . şi câteva probleme legate de cultura Salca–Herpály. Apulum, 38, 1, 27–83.
[187] LUCA 2003
S. A. LUCA, Date noi cu privire la cronologia absolută a eneoliticului timpuriu din Transilvania. Prezultatele prelucrării probelor radiocarbon
de la Orăştie‑Dealul Pemilor, punct X2, jud. Hunedoara. Tibiscum, XI, 215–230.
[188] LUCA 2006a
S. A. LUCA, Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu (Alba Iulia 2006).
[189] LUCA 2006b
S. A. LUCA, A Short Prehistory of Transylvania (Romania) (Heidelberg‑Sibiu 2006).
[190] LUCA 2009
S. A. LUCA, Issues in defining the Foeni‑Mintia cultural group in Transylvania. In V. Cotiugă/ F. Tencariu/G. Bodi (ed) Itinera in praehistoria.
Studia in honoremmagistri Nicolae Ursulescu quinto a sexagesimo anno. (Iaşi 2009), 199–210.
[191] LUCA 2012
S. A. LUCA (coord), Cercetările arheologice de la Turdaş‑Luncă (judeţul Hunedoara). Campania 2011 (Sibiu 2012).
[192] LUCA 2016
S. A. LUCA, Tărtăria rediviva (Alba Iulia 2016).
[193] LUCA 2018a
S. A. LUCA, Some details about the C403 archaeological feature from the site of Turdaş‑Luncă, Hunedoara County (III). Petreşti culture I.
Preventive excavations of the year 2011. Acta Terrae Septemcastrensis, XVII, 121–131.
[194] LUCA 2018b
S. A. LUCA, Aşezări neolitice pe valea Mureşului (III). Noi cercetări arheologice la Turdaş‑Luncă. II. Campaniile anilor 1996–1998 (Sibiu 2018).
[195] LUCA 2019a
S. A. LUCA, Un oraş prehistoric din Europa. Turdaş‑Luncă. Sectorul A. I.1. (Sibiu 2019).
[196] LUCA 2019b
S. A. LUCA, Un oraş preistoric din Europa. Turdaş‑Luncă. SectorB. II.1. (Sibiu 2019).
[197] LUCA 2020
S. A. LUCA, Un oraş preistoric din Europa. Turdaş‑Luncă. Sectorul A. I.2. (Sibiu 2020).
[198] LUCA/MĂRCUȚI 2018
S. A. LUCA/F. MĂRCUȚI, ALBUM. Evoluţia picturii în situl neolitic şi eneolitic de la
TĂRTĂRIA‑GURA LUNCII (I) (Sibiu 2018).
[199] LUCA/ROMAN 1999a
S. A. LUCA/C. ROMAN, Materiale eneolitice descoperite la Hunedoara‑Judecătorie.
Corviniana, V, 6–11.
[200] LUCA/ROMAN 1999b
S. A. LUCA/C. ROMAN, Cercetări de suprafaţă în aşezarea neolitică de la Valea Nandrului‑La
Dos (jud. Hunedoara). Corviniana, V, 12–38.
[201] LUCA/URIAN 2012
S. A. LUCA/ C. URIAN, Neue Archäologische Funde im Kreis Temesch/Timiş sowie einige‑
Fragen zur Einordnung der Kulturgruppe Foieni‑Mintia in Siebenburgen. Forsch. Volks‑u.
Landeskde, 55, 1, 7–31.
[202] LUCA ET ALII 2004
S. A. LUCA/C. C. ROMAN/D. DIACONESCU, Cercetări arheologice în peştera Cauce (sat
Cerişor, comuna Lelese, jud. Hunedoara) (Bucureşti 2004).
[203] LUCA ET ALII 2005
S. A. LUCA/C. C. ROMAN/D. DIACONESCU/H. CIUGUDEAN/G. EL
SUSI/C. BELDIMAN, Cercetări arheologice în peştera Cauce (sat Cerişor, comuna Lelese, jud.
Hunedoara), II, (Sibiu 2005).
[204] LUCA ET ALII 2016
S. A. LUCA/B. T SAVA/D. PĂCEȘILĂ/O. GAZA/I. STANCIU/G. SAVA/B. ȘTEFAN,
Radiocarbon data for level III from Tărtăria‑Gura Luncii (preventive researches from
2014–2015). Brukenthal Acta Musei, XI. 1, 11–15.
[205] LUCA ET ALII 2017a
S. A. LUCA/F. DUMITRESCU‑CHIOAR/B. T. SAVA/D. PĂCEȘILĂ/O. GAZA/
I. STANCIU/G. SAVA/B. ȘTEFAN, Date radiocarbon din situl arheologic de la Turdaş‑Luncă
(Cercetările preventive ale anului 2011) (II). An. Banatului, XXV, 35–39.
[206] LUCA ET ALII 2017b
S. A. LUCA/B. T SAVA/D. PĂCEȘILĂ/O. GAZA/I. STANCIU/G. SAVA/B. ȘTEFAN, Date
radiocarbon din situl arheologic de la Turdaş‑Luncă (cercetările preventive ale anului 2011) (I).
Apulum, LIV, 137–146.
[207] LUCA ET ALII 2017c
S. A. LUCA/F. PERIANU/S. CHIDEȘA, Câteva amănunte despre complexele C23 din situl
de la Turdaş‑Luncă, jud. Hunedoara (II). Săpăturile preventive ale anului 2011. Banatica, 27,
247–282.
[208] LUCA ET ALII 2017d
S. A. LUCA/F. PERIANU/S. CHIDEȘA, Some Details Regarding the Archeological Feature
C23 from Turdaş‑Luncă Site, Hunedoara County (II). The Preventive Excavations from 2011.
Acta Terrae Septemcastrensis, XVI, 21–59.
[209] LUCA ET ALII 2018a
S. A. LUCA/F. DUMITRESCU‑CHIOAR/B. T. SAVA/D. PĂCEȘILĂ/O. GAZA/ I. STANCIU/G. SAVA/B. ȘTEFAN, Radiocarbon data from the Turdaş‑Luncă archaeological site.
Petreşti culture (preventive research of 2011) (II). Acta Terrae Septemcastrensis, XVII, 115–120.
[210] LUCA ET ALII 2019a
S. A. LUCA/T. B. SAVA/M. ILIE/A. DIMA/D. PASCAL/G. SAVA/C. MĂNĂILESCU/F. PE RIANU/R. TEODORESCU, Radiocarbon data from the archaeological site of Turdaş‑Luncă
(preventive research of 2011) (IV). Acta Terrae Septemcastrensis, XVIII, 92–110.
[211] LUCA ET ALII 2019b
S. A. LUCA/B. T SAVA/D. PĂCEȘILĂ/O. GAZA/I. STANCIU/G. SAVA/B. ȘTEFAN, Date radiocarbon din situl arheologic de la Turdaş‑Luncă
(Cercetările preventive ale anului 2011) (III). Apulum, LVI, 1–15.
[212] LUCA ET ALII 2019c
S. A. LUCA/T. B. SAVA/M. ILIE/A. DIMA/D. PASCAL/G. SAVA/C. MĂNĂILESCU/F. PE RIANU/R. TEODORESCU/A. LUCA, Date radiocarbon din situl arheologic de la Turdaş‑Luncă
(Cercetările preventive ale anului 2011) (V). Cronologia absolută a culturii Turdaş în situl eponim acesteia. An. Banatului, XXVII, 35–59.
[213] LUCA ET ALII 2020a
S. A. LUCA/G. RUSTOIU/F. PERIANU/S. CHIDEȘA/B. T. SAVA/D. PĂCEȘILĂ/O. GAZ A/I. STANCIU/G. SAVA/B. ȘTEFAN, Absolute dating of the systematic excavation from 2019 of the
archaeological site from Tărtăria‑Gura Luncii (Alba County, Romania). Acta Terrae Septemcastrensis, XIX, 13–37.
[214] LUCA ET ALII 2020b
S. A. LUCA/G. RUSTOIU/F. PERIANU/S. CHIDEȘA/B. T. SAVA/D. PĂCEȘILĂ/O. GAZ A/I. STANCIU/G. SAVA/B. ȘTEFAN, Săpătura sistematică din anul 2019 în situl arheologic de la
Tărtăria‑Gura Luncii (jud. Alba, România). Datarea radiocarbon a stratigrafiei zonei de nord‑vest. Apulum, 57, 1–44.
[215] LUCA ET ALII 2022
S. A. LUCA/M. TEODORESCU/F. PERIANU/O. GÂZĂ/M. MIHON/D. PĂCEȘILĂ, Date cronologice absolute rezultate în urma analizei radiocarbon a unor morminte de inhumaţie din
săpăturile preventive de la Turdaş – Luncă (2011–2019) (culturile Turdaş şi Petreşti). Apulum, 59, 1–22.
[216] MANIATIS ET ALII 2014
Y. MANIATIS/Z. TSIRTSONI/C. OBERLIN/P. DARCQUE/C. KOUCHOULI‑CHRYSSANTHAKI/ D. MALAMIDOU/T. SIROS/M. MITELETSIS/S. PAPADOPOULO S/B. KROMER, B.
New 14C evidence for the Late Neolithic‑Early Bronze Age transition in Southeast Europe. Open Journal of Archaeometry, 2 (5262), 43–50.
[217] MANIATIS ET AL 2016
Y. MANIATIS/C. OBERLIN/Z. TSIRTSONI,”Balkans 2000”: the radiocarbon dates from archaeological contexts. In Z. Tsirtsoni (ed), The human face of radiocarbon:
reassessing chronology in prehistoric Greece and Bulgaria, 5000–3000 cal BC (Lyon 2016), 41–65.
[218] MARANGOU 1996
C. MARANGOU, Macedonia‑Thrace. In G. A. Papathanassopoulos (ed), Neolithic Cultures in
Greece (Athens 1996), 151–153.
[219] MARINESCU‑BÎLCU 1975
S. MARINESCU‑BÎLCU, Asupra unor probleme ale culturii Criş. Stud. şi Cerc. Istor. Veche,
26, 4, 487–506.
[220] MAXIM 1999
Z. MAXIM, Neo‑eneoliticul din Transilvania (Cluj‑Napoca 1999).
[221] MEDELET/BUGILAN 1987
F. MEDELET/I. BUGILAN, Contribuţii la problema şi la repertoriul movilelorde pămînt din
Banat. Banatica, 9, 87–198.
[222] MOLAK ET ALII 2014
M. MOLAK/M. A. SUCHARD/Y. W. SIMION/D. W. BEILMAN/B. SHAPIRO, Empirical
calibrated radiocarbon sampler: a tool for incorporating radiocarbon‑date and calibration error
into Bayesian phylogenetic analyses of ancient DNA. Molecular Ecology Resources, 15 (1),
81–86.
[223] MOGA 1949
M. MOGA Vasele de cult cu picioare din regiunea dunăreană. Apulum III, 79–93.
[224] NANOGLU 2009
S. NANOGLU, Animal Bodies and Ontological Discourse in the Greek Neolithic. Journal of
Archaeological Method and Theory, 16, 184–204.
[225] NANOGLU/PAPPA 2009
S. NANOGLU/M. PAPPA, Representation of the human form in the Neolithic settlement of
Makrygialos, Pieria. Το Αρχαιολογικό Έργο στη Μακεδονία και στη Θράκη, 20. Thessaloniki,
249–259.
[226] NIKOLAIDOU 2011
M. NIKOLAIDOU, Lives and Journeys, of Spondylus and People: A Story to Conclude.
In F. Ifantidis/M. Nikolaidou (ed), Spondylus în Prehistory: New Data & Approaches.
Contributions to Archaeology of Shell Technologies. BAR International Series 2216 (London
2011), 223–237.
[227] OPRIȘ ET ALII 2015
V. OPRIȘ/C. BEM/M. DIMACHE/T. HILA, O analiză a ceramicii. In C. BEM 2015, 45–71.
[228] ORPHANIDIS/GALLIS 2011
L. ORPHANIDIS/K. GALLIS, Figurines of Neolithic Thessaly. A Presentation, Vol. II, Academy
of Athens, Research Centre for Antiquity, Online Publication 1 (Athens 2011).Figurines of
Neolithic Thessaly A Presentation Volume II (academyofathens.gr)
[229] PAPATHANASSOPOULOS 1996
G. A. PAPATHANASSOPOULOS, (ed), Neolithic Culture in Greece (Athens 1996).
[230] PAUL 1961
I. PAUL Aşezarea neolitică târzie de la „Poiana în Pisc”. Materiale şi Cercetări Arheologice., VII,
107–118.
[231] PAUL 1962
I. PAUL, Sondajul arheologic de la Ocna Sibiului. Materiale şi Cercetări Arheologice., VIII,
193–202.
[232] PAUL 1969
I. PAUL, Aşezarea neo‑eneolitică de la Pianul de Jos (Podei). Stud. şi Comun. (Sibiu), 14,
34–88.
[233] PAUL 1970
I. PAUL, Săpăturile arheologice de la Mihalţ. Stud. şi Comun. (Sibiu), 19, 9–16.
[234] PAUL 1977
I. PAUL, Periodizarea internă a culturii Petreşti în lumina evoluţiei ceramicii pictate. Stud. şi
Comun. (Sibiu), 20, 15–26.
[235] PAUL 1961
I. PAUL Paul, I. 1981. Der gegenwärtige Forschungsstand zur Petreşti‑Kultur. Prähist. Zeitschr.
56 (2): 197–234.
[236] PAUL 1991
I. PAUL, La ceramique peinte de la culture Petreşti. In V. Chirica (ed), Le paléolithique et le
néolithique de la Roumanie dans le contexte européen (Iaşi 1991), 272–327.
[237] PAUL 1992
I. PAUL, Cultura Petreşti (Bucureşti 1992).
[238] PAUL 1995
I. PAUL, Forgeschichtliche Untersuchungen in Siebenburgen (Alba Iulia 1995).
[239] PERIĆ 2017
S. PERIĆ, Drenovac: a Neolithic settlement in the Middle Morava Valley, Serbia. Antiquity,
91, 357, 1–7.
[240] PETCU/HEROIU 2012
R. PETCU/A. HEROIU, Şoimuş, com. Șoimuş, jud. Hunedoara (Varianta de ocolire Deva –
Orăştie) Punct: Șoimuş 1 (Avicola) km. 29+750 – 30+300. Sector A. In CCA, Campania 2011,
(Bucureşti 2012), 291–292.
[241] PETRESCU‑DÂMBOVIȚA 2001a
M. PETRESCU‑DÂMBOVIȚA, Eneoliticul timpuriu. In M. Petrescu‑Dîmboviţa/A. Vulpe
(Coord.), Istoria românilor. Vol. I. Moştenirea timpurilor îndepărtate. (Bucureşti 2001),
148–154.
[242] PETRESCU‑DÂMBOVIȚA 2001b
M. PETRESCU‑DÂMBOVIȚA, Eneoliticul dezvoltat. In: M. Petrescu‑Dîmboviţa/A. Vulpe
(Coord.), Istoria românilor. Vol. I. Moştenirea timpurilor îndepărtate (Bucureşti 2001),
159–169.
[243] PILEIDOU 2006
K. PILEIDOU, I neolithiki anthropomorfi aiteioplastiki ton Vanlkanion. Thessalohiki. Thesis:
The neolithic anthropomorphic pottery of Balkans – ID: 19840 (ekt.gr)
[244] PRICE ET AL 2002
T. D. PRICE/J. H. BURTON/R. A. BENTLEY, The characterization of biologically available strontium isotope ratios for the study of prehistoric migration.
Archaeometry, 44, 117–136.
[245] RADU 1979
O. RADU, Plastica neolitică de la Chişoda Veche şi câteva probleme ale neoliticului din nordul Banatului. Tibiscus, V, 65–67.
[246] RACZKY 1985
P. RACZKY, The cultural and chronological relations of the Tisza region during the Middle and Late Neolithic, as reflecteg by the excavations at Öcsöd‑Kováshalom.
Beri Balogh Ádam Muz. Évk., 13: 103–125.
[247] RACZKY 1987
P. RACZKY, Öcsöd‑Kováshalom. A settlement of the Tisza culture. In L. Tálas (ed), The Late Neolithic of the Tisza Region (Budapest‑Szolnok 1987), 61–83.
[248] RACZKY/FÜZESI 2016
P. RACZKY/A. FÜZESI, Öcsöd‑Kováshalom. A retrospective look at the interpretations of a LateNeolithic site. Diss. Arch., 3/4: 9–42.
[249] RACZKY ET ALII 2015
P. RACZKY/A. ANDERS/K. SEBŐK/P. CSIPPÁN/ZS. TÓTH, The Times of Polgár‑Csőszhalom. Chronologies of Human Activities in a Late Neolithic Settlementin Northeastern Hungary.
In: S. Hansen/P. Raczky/A. Reingruber (ed), Neolithic and Copper Age between the Carpathians and the Aegean Sea. Chronologies and Technologies from the 6th to 4th
Millennium BC. International Workshop Budapest 2012 (Bonn 2015), 21–48.
[250] RACZKY ET ALII 2020
P. RACZKY/A. FÜZESI/K. SEBŐK/N. FARAGO/P. CSIPPÁN/ A. ANDERS, A Special House from the Late Neolithic Tell Settlement of Berettyóújfalu‑Herpály (Hungary).
In S. W. Blum/ T. Efe/T. L. Kienlin/E. Pernicka (ed), From Past to Present. Studies in Memory of Manfred O. Korfmann, Studia Troica. Monographien, 11, pp. 429–458.
[251] RĂCHITĂ 2023
M. RĂCHITĂ, Studiul ceramicii din situl eneolitic de la Iernut (jud. Mureş). Contribuţii la cunoaşterea genezei eneoliticului timpuriu în Transilvania.
Teză de doctorat susţinută în 2023 la Universitatea Babeş‑Bolyai din Cluj‑Napoca.
[252] REIMER ET ALII 2013
P. J. REIMER/E. BARD/A. BAYLISS/P.G. BLACKWELL/C. BRONK RAMSEY/C. E. BU CK/H. CHENG/R. L. EDWARDS/M.FRIEDRICH/P.M. GROOTES/T. P. GUILDERSO N/H. HAFLIDASON/I. HAJDAS/C. HATTÉ/T. J. HEATON/D. L. HOFFMANN/A. G. HOGG/K. A. HUGHEN/K. F. KAISER/B. KROMER/S. W. MANNING/M. NIU/R. W. REIMER/D. A. RICHARDS/E. M. SCOTT/J. R. SOUTHON/R. A. STAFF/ C.S.M. TURNEY/J. VAN DER PLICHT,
IntCal13 and Marine13 radiocarbon age calibration curves 0–50,000 years cal BP. Radiocarbon, 55, 4, 1869–1887.
[253] REIMER ET ALII 2020
P. REIMER/W. AUSTIN/E. BARD/A. BAYLISS/P. BLACKWELL/C. BRONK RAMSEY/ M. BUTZIN/H. CHENG/R. EDWARDS/M. FRIEDRICH/P. GROOTES/T. GUILDERS ON/I. HAJDAS/T. HEATON/A. HOGG/K. HUGHEN/B. KROMER/S. MANNING/R. MUSCHELER/J. PALMER/C. PEARSON/J. VAN DER PLICHT/R. REIMER/D. RICHA RDS/E. SCOTT/J. SOUTHON/C. TURNEY/L. WACKER/F. ADOLPHI, U. BÜNTGEN,
M. CAPANO, S. FAHRNI, A. FOGTMANN-SCHULZ, R. FRIEDRICH, P. KÖHLER/
S. KUDSK/F. MIYAKE/J. OLSEN/F. REINIG/M. SAKAMOTO/A. SOOKDEO/S. TAL
AMO, The IntCal20 Northern Hemisphere radiocarbon age calibration curve (0–55 cal kBP).
Radiocarbon, 62, 4, 725–757.
[254] RIȘCUȚA 2012
N.‑C. RIȘCUȚA, Şoimuş, com. Șoimuş, jud. Hunedoara (Varianta de ocolire Deva – Orăştie).
Punct: Șoimuş 1 (Avicola) km. 29+750 – 30+300. In CCA. Campania 2011, 291–292.
[255] ROGOZEA 2018
O‑C. ROGOZEA, Descoperiri neolitice şi eneolitice recente în vestul României (II). Arheovest,
VI/1‑In honorem Doina Benea (Szeged 2018), 147–168.
[256] ROMAN/DIACONESCU 2000
C. ROMAN/D. DIACONESCU, Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara
(I). Sargetia, XXVIII–XXIX, 97–127.
[257] ROMAN/DIACONESCU 2001
C. ROMAN/D. DIACONESCU, Cercetări arheologice la Ciulpăz‑”Peştera Bulgărelu” (com.
Peştişu Mic, jud. Hunedoara. Corviniana. Acta Musei Corvinensis, VIII: 65–94.
[258] ROSKA 1927
M. ROSKA, Staţiunea neolitică de la Turdaş. Publicaţiile Muzeului Judeţului Hunedoara: 3–27.
[259] ROSKA 1941
M. ROSKA, A Torma Zsófia‑Gyüjtemény, Cluj.
[260] SAVA 2015
V. SAVA, Neolithic and Eneolithic in the Lower Mureş Basin. Cluj‑Napoca: Mega.
[261] SCHIER 1995
W. SCHIER, Vinča‑Studien. Tradition und Innovation im Spätneolithikum des zentralen
Balkanraumes am Beispiel der Gefäßkeramik von Vinča‑Belo Brdo (unpublished habilitation
thesis, University of Heidelberg).
[262] SCHIER 2020
W. SCHIER, Fläche IV/Area IV. In: F. Draşovean/W. Schier (ed), Uivar „Gomilă. A Prehistoric
Tell Settlement in the Romanian Banat. I. Site Architecture, Stratigraphy and Dating (Rahden/
Westf. 2020) 323–362.
[263] SCHIER/DRASOVEAN 2004
W. SCHIER/F. DRAŞOVEAN, Vorbericht űber der rumänisch‑deutschen Prospektionen und
Ausgrabungen in der befestigten Tellsiedlung von Uivar, jud. Timiş, Rumänien (1998–2002).
Prähist. Zeitschr. 79 (2), 145–230.
[264] SCHROLLER 1933
H. SCHROLLER, Die Stein‑ und Kupferzeit Siebenbürgens, Berlin.
[265] SIKLÓSI 2013
Z. SIKLÓSI, Traces of Social Inequality during the Late Neolithic in the Eastern Carpathian
Basin. Dissertationes Pannonicae ex Instituto Archaeologico Universitatis de Rolando Eötvös
Nominatae Ser. IV.3 (Budapest 2013).
[266] SIKLÓSI/CSENGERI 2011
Z. SIKLÓSI/P. CSENGERI, Reconsideration of Spondylus Usage in the Middle and Late
Neolithic of the Carpathian Basin. In F. Ifantidis/M. Nikolaidou (ed), Spondylus in Prehistory:
New Data & Approaches. Contributions to Archaeology of Shell Technologies. BAR
International Series 2216 (London 2011), 47–62.
[267] SUCIU 2009
C. I. SUCIU, Cultura Vinča în Transilvania (Sibiu 2009).
[268] SUCIU ET ALII 2017
C. SUCIU/D. DIACONESCU/A. ARDELEAN/K. GROW ALLEN, Timişoara, Punct:
Ronaţ‑Triaj (Campania 2016). CCA, Bucureşti, 216–217.
[269] STANKOVIĆ 1986
S. STANKOVIĆ, Žrtvenici i prosopomerfni poklopci iz Vinče (Beograd 1986).
[270] ȘTEFAN 2014
C. E. ȘTEFAN, Some special clay artifacts from Șoimuş‑La Avicola (Ferma 2), Hunedoara
County. In M. Spataro (ed), The Old Potter’s Almanack, 19, 2, 14–22.
[271] ȘTEFAN 2016
C. E. ȘTEFAN, Playing with clay: anthropomorphic figurines from Șoimuş‑La Avicola (Ferma
2), Hunedoara County. Dacia, LX, 31–66.
[272] ȘTEFAN 2017
C. E. ȘTEFAN, Miniature vessels from Șoimuş‑La Avicola (Ferma 2), Hunedoara county. A case
study. Dacia, LXI, 7–69.
[273] ȘTEFAN ET ALII 2014
C. E. ȘTEFAN/R. PETCU/R. PETCU, Reprezentări antropomorfe din aşezarea neolitică de la
Șoimuş‑La Avicola (Ferma 2), jud. Hunedoara. Studii de Preistorie, 10, 49–66.
[274] ȘTEFAN ET ALII 2014
C. E. ȘTEFAN/R. PETCU/R. PETCU, Vase cu picioare de la Șoimuş‑La Avicola (Ferma 2),
jud. Hunedoara. Stud. şi Cerc. Istor. Veche, 66, 3–4, 183–210.
[275] TASIĆ 2011
N. TASIĆ, Anthropomorphic figurines from Vinča excavations 1998–2009. Studia Praehistorica,
XXXVIII, 1–9.
[276] TASIĆ ET ALII 2015a
N. TASIĆ/M. MARIĆ/K. PENEZIĆ/D. FILIPOVIĆ/K. BOROJEVIĆ/N. RUSSELL/P. RE
IMER/A. BARCLAY/A. BAYLISS/D. BORIĆ/B. GAYDARSKA/A. WHITTLE, The end of
the affair: formal chronological modelling for the top of the Neolithic tell of Vinča‑Belo Brdo.
Antiquity, 89, 1064–1082.
[277] TASIĆ ET ALII 2015b
N. TASIĆ/M. MARIĆ/C. BRONK RAMSEY/B. KROMER/A. BARCLAY/A. BAYLISS/
N. BEAVAN/B. GAYDARSKA/A. WHITTLE, Vinča‑Belo Brdo, Serbia: The times of a tell.
Germania, 93, 1–75.
[278] TINCU 2011
S. TINCU, Cultura Petreşti. Teză de doctorat susţinută la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Biblioteca Centrală, nr. 232831.
[279] TINCU 2015
S. TINCU, Cercetările arheologice preventive de la Hunedoara. Consideraţii privind încadrarea culturală şi cronologică a descoperirilor. An. Banatului, XXIII 63–87.
[280] TODOROVIĆ/CERMANOVIĆ 1961
J. TODOROVIĆ/A. CERMANOVIĆ, Banjica, naselije vinčanske kulture (Beograd 1961).
[281] TSIRTSONI 2016
Z. TSIRTSONI, The Late Neolithic II (Chalcholithic)‑Early Bronze Age transition at the tell of Dikili Tash. In Z. Tsirtsoni (ed),
The human face of radiocarbon: reassessing chronology in prehistoric Greece and Bulgaria, 5000–3000 cal BC (Lyon 2016), 271–298.
[282] ȚUȚUIANU ET ALII 2012
C. D. ȚUȚUIANU/I. L. BARBU/M. G. BARBU/C. BODÓ/I.‑C. CODREA/M. M. ION, Șoimuş, com. Șoimuş, jud. Hunedoara (Varianta de ocolire Deva‑Orăştie)
Punct: Șoimuş 2, km. 31+850 – 32+300 Cod sit: 91349.03. In CCA, Campania 2011, 292.
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” 1997 UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918”, „Lumea Nouă”. In: CCA. Campania 1996. Bucureşti, 2.
[283] URSULESCU 2002
N. URSULESCU, Începuturile istoriei pe teritoriul României (Iaşi 2002).
[284] URSUȚIU ET ALII 2017
A. URSUŢIU/S. COCIŞ/I. STANCIU/C. ONOFREI/Ș. CRISTEA/M. URÁK/F. SZABOLCS, Iernut, Punct: Sit II (campania 2016). CCA. Bucureşti, 184–185.
[285] VASIĆ 1936a
M. VASIĆ, Preistoriska Vinča, II (Beograd 1936).
[286] VASIĆ 1936b
M. VASIĆ, Preistoriska Vinča, III (Beograd 1936).
[287] VASIĆ 1936c
M. VASIĆ, Preistoriska Vinča, IV (Beograd 1936).
[288] VLASSA 1963
N. VLASSA, Chronology of the neolithic of Transylvania, in the light of the Tărtăria settle‑ment’s stratigraphy. Dacia, 7, 485–494.
[289] VLASSA 1966
N. VLASSA, Iernut. In N. Vlassa/M. Rusu/D. Protase/K. Horedt, Săpăturile arheologice de la Iernut. Acta Mus. Napocensis, III, 399–410.
[290] VLASSA 1976
N. VLASSA, Neoliticul Transilvaniei. Studii, articole, note (Cluj‑Napoca 1976).
[291] VOULGARI 2017
E. VOULGARI, The anthropomorphism of human‑like‑pots. Circular paths in the archaeo‑
logical thought. In H. Schwarzberg/V. Becker (ed), Bodies of Clay. On Prehistoric Humanised
Pottery. Proceedings of the Session at the 19th EAA Annual Meeting at Pilsen, 5th September
2013 (Oxford & Philadelphia 2017), 23–43.
[292] WACE/THOMPSON 1912
A. J. B. WACE/M. S. THOMPSON, Prehistoric Thessaly. Being Some Account of Recent
Excavations and Explorations in North‑Eastern Greece from Lake Kopais to the Borders of
Macedonia (Cambridge 1912).
[293] WHITTLE ET ALII 2016
A. WHITTLE/A. BAYLISS/A. BARCLAY/B. GAYDARSKA/E. BÁNFFY/D. BO
RIĆ/F. DRAȘOVEAN/J. JAKUCS/M. MARIĆ/D. ORTON/I. PANTOVIĆ/W.
SCHIER/N. TASIĆ/M. VANDER LINDEN, A Vinča potscape formal chronological models
for the use and development of Vinča ceramics in south‑east Europe. Documenta Praehistorica,
XLIII, 1–60.
[294] YERKES ET ALII 2009
R. W. YERKES/A. GYUCHA/W. PARKINSON, Multiscalar approach to modeling the end of
the Neolithic on the Great Hungarian Plain using calibrated radiocarbon dates. Radiocarbon,
51, 3, 2009, 1071–1109.
Browse by
AuthorNews
The latest issue of Ephemeris Napocensis is now available in both printed and electronic format.
Contact:
INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE ŞI ISTORIA ARTEI
M. Kogălniceanu 12-14,
400084 Cluj-Napoca, Romania
Phone: 0040 264 591125;
Fax: 0040 264 594470;
e-mail:
choprean@yahoo.com
ephemerisnapocensis@gmail.com
ISSN: 1220-5249
Our journal adheres to the DOAJ definition of open access. More about our open access, licence and copyright terms is available here
Our journal simultaneously adheres to the guidelines described in the
Principles of Transparency and Best Practice in Scholarly Publishing. More about our policy towards publication integrity here.
The content of this journal is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.